DOCUMENTE

la Ialta, în punctele sale 1, 2, 3, ºi 4 din partea privitoare la declaraþiile cu privire
la Europa eliberatã ºi care se referã la popoarele foste satelite ale Germaniei.
Ungurii spun cã întreaga acþiune a democraþilor din Transilvania de Nord este o
acþiune impusã de hotãrârile amintite mai sus la Conferinþa celor trei mari, pentru
ca Transilvania de Nord sã execute cu conºtiinþã ºi loialitate cele hotãrâte ºi cã
guvernul din Cluj este format conform punctului 3 ºi tot în baza acestui punct vor
trebui instituite alegerile care sã dea parlamentul. În acest scop vor fi sprijiniþi ºi
ajutaþi cu toate forþele de cãtre „marea protectoare” (punctul 4).
(Arh.St.Cluj, Serviciul Secret de Informaþii Cluj-Turda. Biroul de Cenzurã, dos. 9/1944-1947, f.91)
[1] „Jandarmii primului ministru Rãdescu au împuºcat pe muncitorii fabricii Malaxa din
Bucureºti”. Este vorba de un conflict violent ce a avut loc la 20 februarie la uzinele „Malaxa”
între muncitorii comuniºti ºi anticomuniºti. Pentru acest eveniment vezi Dinu C. Giurescu,
Guvernarea Nicolae Rãdescu, Bucureºti, Edit. All, 1996, p.199-208.
Nr. 542. Turda II, la 23 februarie 1945
NOTÃ
I. Guvernul „Ardealului liber ºi independent democrat”, cum s-a numit pe sine în
ziua de 15 februarie 1945, ziua constituirii lui, între altele a decretat ºi cursul pengõului
faþã de leu, stabilind acest curs la 1 p. egal 50 lei.
Am fost spectatorii unor scene penibile între cumpãrãtori ºi unii comercianþi,
deoarece aceºtia cereau 50 lei de pengõ, iar cumpãrãtorii refuzau. Chiar unii din
negustori refuzau sã aplice ordonanþa apãrutã în gazetele locale din 17.II.1945 (sâmbãtã).
Pe lângã toatã propaganda susþinutã de „democraþii” unguri, cursul fixat de
guvernul din Cluj nu a prins, astfel pe ziua de 20 s-a normalizat iarãºi la raportul de
1:30, ºi aceasta de la sine. Primãria, atunci, pentru a nu rãmâne autoritãþile care au
ordonat reglementarea samavolnicã a cursului pengõ-leu, a dat ordonanþã, prin care
spune cã s-a revenit asupra decretului de fixare a cursului, care rãmâne ºi pe mai
departe 1:30, iar cine cere mai mult e pasibil de pedeapsã.
II. Cãtre sfârºitul lunii ianuarie 1945, elevii unguri de ºcoli secundare (ºi elevele)
din Cluj au cerut autorizaþie sã se adune pentru a se sindicaliza. Adunarea a fost
autorizatã ºi obligatã conducerea Sindicatului Corpului Didactic din Cluj sã conducã
ºi sã supravegheze dezbaterile.
Adunarea s-a þinut în sala mare a Colegiului Academic. Au luat cuvântul pe rând
mai mulþi elevi ºi eleve de liceu de curs superior. În cuvântãrile lor au cerut, printre
altele, ºi urmãtoarele realizãri: 1. Amor liber; 2. Libera cercetare a localurilor publice;
3. Desfiinþarea opreliºtii de a circula liber prin oraº la orice orã din zi; 4. Libera cercetare
a spectacolelor; 5. Scoaterea religiei din ºcoalã; 6. Control absolut asupra notãrilor
elevilor la rãspunsuri ºi constituirea unui comitet al ºcolarilor pentru coordonarea ºi
controloarea muncii profesorilor.
Elevii de liceu români au protestat contra astfel de deziderate ºi s-au desolidarizat.
Elevii unguri au pãºit faþã de ei agresiv ºi s-a iscat o busculadã. Elevii românii au
pãrãsit ºedinþa, iar elevii unguri, ca încoronare, au pretins secretarului Sindicatului
9
57