DOCUMENTE

Nr. 527. Turda II. 9 februarie 1945
NOTÃ
În Turda, încercãrile avocatului dr. Negrea, fiul negustorului Löb de la Fãgãraº,
de a grupa români mulþi în jurul drapelului roºu din Piaþa Mihai Viteazul, nu a
reuºit. De asemenea, încercarea lui Deheleanu, profesor universitar în Cluj[1] ºi la
Universitatea lui [Teofil] Vescan, fost sub numele de Déry ºi Dehenyi, pe rând profesor
la Tarbud ºi democrat în Timiºoara, de a câºtiga pe profesorii secundari. La
fel ºi acþiunea unor români „veritabili”, împinºi pe cheltuialã strãinã în incinta
lucrãturilor din Turda.
Acum, mai nou, se comite o încercare care promite pradã bogatã în rândurile
ungurilor din localitate. Marele democrat, preºedinte al Uniunii Apãrãrii Patriotice
(care pe ungureºte nu mai e apãrare patrioticã cu „Népvédelmi”, adicã sugestiva
„Apãrarea poporului”), Lászlóffy, umblã din casã în casã, pe la unguri, ºi le ia
declaraþii de înscriere în vreunul din partidele Uniunii. Rezultatele sunt mai mult
ca mulþumitoare, deoarece se pun în vedere ungurilor promisiuni care de care mai
fantastice, ca venite din partea guvernului din Debreþin.
(Arh.St.Cluj, Serviciul Secret de Informaþii Cluj-Turda. Biroul de Cenzurã, dos. 9/1944-1947, f.77)
[1] Iuliu Deheleanu (1888-1945), membru al Partidului Comunist. Acesta, împreunã cu V. Aradi
(refugiat ulterior în U.R.S.S.) este cel care l-a atras pe Teofil Vescan în miºcarea comunistã (cf.
Memoriul lui T. Vescan, aflat în arhiva personalã a lui Mihai Ceauºu, cercetãtor la Institutul de
istorie „A.D.Xenopol” din Iaºi). Pentru T. Vescan vezi în acest volum p. 55, nota [1].
Nr. 537. Turda, la 20.II.1945
NOTÃ
În acelaºi timp cu conferinþa celor trei puternici la Ialta[1], cercurile „democratice”
din Cluj au convocat o conferinþã interjudeþeanã a celor 10 judeþe rãmase
încã nedecise. Conferinþa s-a þinut în zilele de 12, 13, 14 ºi 15 februarie 1945, în
sala de ºedinþe a prefecturii din Cluj, ºi se compunea din prefecþii acestor 10 judeþe
(care s-au prezentat[2]), împreunã cu delegaþii judeþelor, apoi primarii ºi delegaþii
oraºelor, comunelor urbane. A fost o adevãratã constituantã[3].
În aceastã constituantã s-au dezbãtut toate chestiunile administrative ºi politice,
mai ales cele politice la ordinea zilei. Aici s-au pus bazele unei uniuni a partidelor
zise democratice a Transilvaniei de Nord, sub numirea de F.N.D., zis pe ungureºte
– cãci mai mult de jumãtate conferinþa s-a fãcut pe ungureºte, în marea dragoste de
frãþietate a ungurilor faþã de români – O.D.A. (Országos Demokrata Arcvonal). Acest
front al partidelor înfrãþite a emis o delegaþie executivã alcãtuitã din mai jos notaþii
membri, care sã coordoneze ºi îndrumeze unitar activitatea frontului:
5
6
52