DOCUMENTE

omânã, cu orientãri democratice, luptã cu toþii pentru acest deziderat, pentru
împãcarea dintre popoare.
László Bányai[12], vicepreºedintele Uniunii Populare, sosit în timpul ºedinþei, a
rugat insistent ca Uniunea Popularã Maghiarã sã aibã încredere în guvernul Groza.
Edgár Balogh a dat apoi cuvântul reprezentanþilor Frontului Unit Muncitoresc.
Tovarãºul Ferenc Bruder a salutat adunarea generalã în numele Partidului
Social-Democrat ºi a anunþat cã conducerea partidului a discutat într-o ºedinþã
extraordinarã problema decretului apãrut, referitor la înfiinþarea Universitãþii
Maghiare, ºi a hotãrât urmãtoarele în aceastã problemã deosebit de importantã:
Decretul nr. 407/1945, publicat în numãrul din 28 mai 1945 al „Monitorului
Oficial”, este greºit ºi cerem modificarea sa urgentã. Motive:
1. Deoarece decretul diferã de deciziile luate la 16, 17, 18 aprilie în ºedinþa de
negociere prezidatã de tovarãºul László Luka[13].
2. Deoarece decretul trateazã în mod inechitabil Universitatea Maghiarã.
3. Deoarece face discriminãri între cetãþeni ºi trateazã diferit personalul didactic
de la universitatea maghiarã ºi cea românã.
4. Deoarece decretul contravine intenþiilor telegramei lui Stalin din 9 mai 1945.
Partidul Social-Democrat îºi exprimã solidaritatea totalã cu personalul
Universitãþii Maghiare, cu Uniunea Popularã, are încredere cã doleanþele noastre
vor fi satisfãcute imediat de guvernul Groza. Poziþia Partidului Social-Democrat,
transmisã de reprezentantul sãu, Ferenc Bruder, a fost primitã cu vii aplauze de
auditoriu.
Lajos Jordáky, din partea Partidului Comunist, a anunþat cã partidul este în
totalitate alãturi de Uniunea Popularã, menþinându-ºi poziþia de pânã acum în
toate privinþele ºi luptând pentru ca problema învãþãmântului universitar sã se
rezolve în favoarea intereselor democratice ale poporului maghiar.
Pentru includerea observaþiilor ºi obiecþiilor care s-au fãcut în vederea reformulãrii
proiectului de hotãrâre s-a ales o comisie de cinci membri, care s-a ºi apucat
de lucru imediat, pentru ca în noaptea de dupã adunare o delegaþie sã poatã
duce la Bucureºti proiectul de hotãrâre[14].
(Magyar Országos Levéltár, KÜM [Arh.St.Budapesta, Ministerul de Externe], XIX-J-1-j-Rom-16/bsz.n.-1945-1968-I,
f.771-775)
[1] Decret promulgat în baza hotãrârii Consiliului de Miniºtri nr. 817/1945 ºi publicat în
„Monitorul Oficial”, nr. 119 din 29 mai 1945, p.4423-4424. Problema universitãþii maghiare s-a
pus încã din ianuarie 1945, când prefectul de Cluj, Vasile Pogãceanu, printr-o ordonanþã, permitea
înfiinþarea în acest oraº a douã universitãþi (românã ºi maghiarã). În legãturã cu aceastã
decizie, senatul universitãþii româneºti de la Sibiu a publicat o Moþiune, prin care se cerea ca
universitatea maghiarã sã funcþioneze într-o altã localitate, unde populaþia de aceastã etnie este
compactã. Pentru ordonanþa lui Pogãceanu, vezi „Tribuna Ardealului”, VI, 1945, nr. 1214 (23
ian.), p.3, iar o versiune maghiarã din „Világosság” în vol. A Kolozsvári Magyar Egyetem 1945ben
[Universitatea Maghiarã din Cluj în 1945], ed. Béla Barabás ºi Rudolf Joó, Budapest,
Magyarságkutató Intézet, 1990, p.47-49, ºi Erdély Magyar Egyeteme, 1944-1949 [Universitatea
Maghiarã ardeleanã], vol. I, ed. János Lázok ºi Gábor Vincze, Marosvásárhely, Custos Kiadó,
1995, p.142-145. Asupra acestei instituþii vezi ºi Árpád Antal, Dokumentumok a Bolyai
Tudományegyetem elsõ éveibõl [Documente din primii ani ai Universitãþii „Bolyai”], în „Korunk”,
VIII, 1997, nr.4, p.127-133; Erdély Magyar Egyeteme, 1944-1949, vol. II, ed. János Lázok ºi Gábor
Vincze, Marosvásárhely, Edit. Mentor, 1998; Gábor Vincze, Illúziók és csalódások. Fejezetek a
romániai magyarság második világháború utáni történetébõl [Iluzii ºi decepþii. Capitole din istoria
de dupã rãzboi a maghiarimii din România], Csíkszereda, Státus Könyvkiadó, 1999, p.225-
262. Informaþii suplimentare inedite vezi în Arh.St.Cluj, Comitetul Regional P.C.R. Cluj, fond 1,
98