DOCUMENTE

Uniunea Popularã Maghiarã discutã ºi ea decretul
Dupã apariþia decretului, Uniunea Popularã Maghiarã a convocat o ºedinþã lãrgitã,
în care s-au discutat punctele ofensatoare ale decretului. ªedinþa a fost prezidatã
de vicepreºedintele U.P.M., Edgár Balogh. În luarea de cuvânt de la deschiderea
ºedinþei, el a declarat cã lupta dusã pentru Universitatea Maghiarã din Cluj a
avut totuºi rezultate, deoarece universitatea a obþinut statut juridic.
– Trebuie sã depãºim dificultãþile de ordin tehnic – cetãþenia profesorilor, plata
angajaþilor, asigurarea sãlilor de curs, mutarea etc – ºi sã demonstrãm cã în orice
condiþii ºi pe viitor vom reuºi sã sprijinim ºi sã susþinem cauza universitãþii democrate
maghiare. Maghiarimea din Transilvania þine cu orice preþ la aceastã universitate.
Profesorii noºtri destoinici au acceptat uriaºa sarcinã de a pãstra aceastã
universitate liberã democraticã. Dar o vom apãra ºi împotriva reacþionarilor
români care se ascund prin preajmã. Tot aºa cum trecuta erã maghiarã a cauzat rele
poporului liber din Transilvania, este de datoria noastrã sã aruncãm acum în adâncurile
trecutului xenofobia românã îndreptatã împotriva popoarelor, care acþioneazã
deghizat, dar bine organizat, atât împotriva ungurimii, cât ºi a mãsurilor
guvernului Groza, adept al pãcii între popoare, pe care încearcã sã le influenþeze
ºi sã le denatureze cu toatã puterea.
– Toþi ardelenii, a spus el, chiar ºi cei care trãiesc aici proveniþi din þara mamã,
trebuie sã ºtie cã aceste douã popoare trebuie sã trãiascã aici ºi sã moarã aici (aplauze).
Cele douã universitãþi trebuie sã conlucreze. Ca acest lucru sã se poatã întâmpla,
avem nevoie de echipamente tehnice adecvate. Doar atunci ne vom muta din
clãdirea veche a universitãþii, când vom putea sã continuãm predarea ºi cercetarea
ºtiinþificã netulburat. Avem nevoie de munca ºtiinþificã a celor din þara-mamã, dar
ºi a profesorilor universitari care trãiesc aici, deoarece în ultimii ani maghiarimii nu
i s-au asigurat cadrele universitare. Vorbitorul a numit profesorii celebri din Ungaria
care trãiesc la Cluj, pe care cei întruniþi i-au aplaudat cu înflãcãrare.
Dupã aceasta, viceprimarul dr. János Demeter[6] a prezentat istoricul de douã
luni al înfiinþãrii Universitãþii Maghiare din Cluj, subliniind urmãtoarele:
Pe vremuri, democraþia maghiarã de aici a crezut necesarã iniþierea înfiinþãrii unei
universitãþi maghiaro-române la Cluj. S-a adresat printr-o scrisoare conducerii universitãþii
româneºti din Sibiu, ca sã stabileascã relaþia de cooperare cât mai devreme.
Acolo, în schimb, reacþiunea era în plinã manifestare ºi nu dorea sã vinã la Cluj decât
dacã universitatea maghiarã se mutã în altã regiune. La vremea aceea, scrisoarea a fost
transmisã de Petru Groza însuºi, în speranþa de a ajuta împãcarea dintre cele douã
popoare prin împãcarea celor douã universitãþi. Aceastã intenþie a fost blocatã de la
bun început de guvernul Rãdescu de atunci[7]. Dupã introducerea administraþiei
române a venit de la Sibiu o comisie care sã discute problemele de bazã cu comisia
universitarã maghiarã. Ca urmare, a fost semnat un acord conform cãruia universitatea
maghiarã nu va mai exista doar pe hârtie, ci va deveni o instituþie realã.
Dar munca de subminare funcþiona ºi la Sibiu, iar profesorii reacþionari au
declarat cã nu vor veni la Cluj pânã ce universitatea maghiarã nu se va muta în alt
oraº. Mãsura actualã luatã de guvern s-a nãscut ca urmare a jocului acestor linii de
forþã. Guvernul Groza este sãpat de o grupare ºovinistã bine organizatã. Decretul
regelui din 28 mai nu satisface masele de maghiari.
Guvernul Groza luptã cu noi.
János Demeter a declarat cã suntem puºi în faþa ºovinismului activ ºi cã guvernul
Groza luptã ºi munceºte împotriva acestor manifestãri ºoviniste alãturi de noi.
Va sosi momentul când democraþia se va sãtura de ºovinism ºi îl va strivi.
95