DOCUMENTE

Tov. Ana: ªi unde responsabilii noºtri cu munca þãrãneascã ne aratã cã este o
muncã de suprafaþã ºi cã partidul nu dominã încã cum trebuie în Frontul
Plugarilor, este o chestiune care rãmâne sã o...
Influenþa noastrã este mare acolo. Dintre toate organizaþiile, Frontul Plugarilor
declarã pe faþã, ºi prea pe faþã, cã înþelege sã meargã mânã în mânã cu partidul.
Noi vorbim de alianþa muncitorimii cu þãrãnimea ºi Frontul Plugarilor vorbeºte de
„Alianþa Frontului Plugarilor cu Partidul Comunist”, mai mult chiar decât am vrea
noi. Când cu reforma agrarã, când a fost votatã, partidul nostru a primit felicitãri,
poate chiar mai multe decât guvernul ºi decât Frontul Plugarilor, însã realmente
mai avem încã multã muncã de fãcut aici.
Tov. Pârvulescu: Just.
Tov. Ana: Mai sunt o serie de organizaþii ca Apãrarea Patrioticã, Uniunea Patrioticã,
A.R.L.U.S., Organizaþia Micilor Meseriaºi, Organizaþia Comercianþilor, care au ºi
ele importanþa lor. Douã organizaþii importante, care sunt abia la începutul lor ºi
unde iarãºi se cere muncã serioasã, de care nu se poate spune cã ar fi fost depusã
îndeajuns, este Tineretul Progresist, care, ca ºi Frontul Plugarilor, are tendinþa de a
creºte, dovedind cã-i o necesitate – Tineretul Comunist, care numãrã 100.000 membri
ºi pe care am hotãrât sã-l vãrsãm în Tineretul Progresist, cu rezultate bune, dupã
cum se vede, cu tendinþa de a rãmâne sã lucreze tineretul, nu ca comuniºti, dar nici
cu dizolvarea „tineretului comunist”, ci transformarea lor. ªi Femeile Antifasciste,
organizaþie tânãrã de tot, care ºi ea are ºanse mari de dezvoltare. Trebuie sã spunem
cã amândouã organizaþiile nu se bucurã îndeajuns de sprijinul partidului.
Astea sunt organizaþiile. Deci, pe lângã partid, sindicate, Frontul Plugarilor,
Tineretul Progresist ºi Uniunea Femeilor Antifasciste, organizaþii mari, într-o anumitã
mãsurã, Apãrarea Patrioticã ºi Uniunea Patrioticã, prin care noi tindem sã
cuprindem masele cele mai largi.
Guvernul pe care-l avem. Acolo avem realmente, ºi rãmâne între noi, un numãr
important de comuniºti. Acolo este situaþia cã avem majoritatea. Cu toate acestea,
marile probleme care au stat în faþa noastrã ºi în special chestiunea reformei agrare,
deºi întregul guvern este un rezultat al luptei maselor, totuºi reforma agrarã nu
am fi putut s-o trecem prin guvern dacã nu ar fi fost fãcutã aºa cum a fost fãcutã.
Pentru ca Tãtãrescu ºi oamenii lui sã iscãleascã reforma agrarã, cum este fãcutã –
asta n-a fost fãcutã în primele zile dupã 23 august, ci 7 luni dupã 23 august –, n-a
putut fi decât un rezultat al faptului cã masele singure au realizat-o ºi cã Tãtãrescu
a fost pus în faþa unui fapt împlinit. Reforma agrarã a fost realizatã – cu Ardealul
a mers de la sine[35].
În guvern avem încã grea luptã în chestia epuraþiei ºi încã n-am realizat-o.
Pânã acum avem Ministerul de Externe plin cu anglofili, oamenii lui Maniu[36].
Pânã acum avem greutãþi în guvern, social-democraþii au pus chestia de „crizã”,
arestãrile de legionari ºi, fãrã îndoialã, cea mai grea bãtãlie o avem pe chestia
mãsurilor economice de luat. Acolo este o luptã surdã dusã de luni ºi luni de
zile. Pânã acum este aceasta marea noastrã greutate, cã noi din domeniul economic
eram complet scoºi. Metodele vechi, pe care le-am întrebuinþat pânã la 6
martie, bineînþeles le-am condamnat acum pentru perioada asta, n-am recurs la
ele, iar pe linia administrativã, pe linia de guvern, aici am întâlnit o permanentã
sabotare, o permanentã împiedicare, reþineri în realizare, s-a bãgat pe dedesubt
un fel de..., abia acum am reuºit sã punem puþintel piciorul... Am reuºit sã
punem mâna pe Aprovizionare ºi pe Comisariatul Preþurilor, douã posturi economice
noi ºi importante.
121