DOCUMENTE

Ardealului. Acest subsecretariat va trebui sã aibã un oficiu permanent la Cluj, pen -
tru descentralizarea mãsurilor ºi pentru indicarea soluþiilor. Atribuþiile acestui subsecretariat
sã fie indicate deja de Consiliul de Miniºtri care se va þine la Cluj.
În acelaºi timp, Comitetul F.N.D. din nordul Ardealului doreºte ca reprezentanþii
sãi sã fie introduºi în toate departamentele care se ocupã cu problemele de reîncadrare
a nordului Ardealului. Aceºti reprezentanþi þinând un contact strâns în special cu
ministerul Naþionalitãþilor Minoritare, acel al Cultelor ºi al Educaþiei Naþionale, cu
ministerul de Interne ºi, natural, cu subsecretariatul de stat al Reîncadrãrii.
Acestea sunt dezideratele ºi sugestiunile Preºedinþiei Comitetului F.N.D. din nordul
Ardealului cu privire la desãvârºirea reîncadrãrii, deziderate ºi sugestiuni a cãror
executare va fi o garanþie cã nordul Ardealului va trãi într-o Românie cu adevãrat
liberã, democraticã ºi independentã. Comitetul F.N.D. din nordul Ardealului promite
cã va face totul, ºi va face de fapt totul, pentru ca programul de guvernare al F.N.D.ului
sã devinã o realitate. Dupã citirea acestui memoriu, cer un rãgaz Consiliului de
Miniºtri sã pot dezvolta în câteva cuvinte unele din punctele acestui program.
Gh. Tãtãrescu, vicepreºedintele Consiliului ºi ministrul afacerilor strãine:
Continuaþi vã rog.
T. Vescan: Domnilor, când am întocmit acest memoriu, n-am fãcut-o la repezealã.
Este rezultatul unei munci grele pe acest teritoriu ºi al unei lupte. Într-adevãr,
când am pãºit în aceasta, am luptat ca sã dovedim tuturor cã trãim într-o Românie
liberã, democraticã ºi independentã, iar atunci când am prezentat aceste puncte, nu
ne-am gândit sã venim cu pretenþii exagerate într-o þarã care a trecut prin atâtea
greutãþi, ci numai cu deziderate care pot fi satisfãcute.
În aceastã privinþã, propunerea noastrã ca nici o chestiune de mare importanþã
ce priveºte Nordul Ardealului sã nu fie soluþionatã de Consiliul de Miniºtri fãrã
consultarea Consiliului F.N.D. local are urmãtoarea valoare politicã. Cei de aici
cunosc situaþia, noi nu cerem ca ei sã hotãrascã, ci sã fie consultaþi. Nordul
Ardealului a fost readus sub administraþia româneascã în anumite condiþiuni, care
dacã n-ar fi respectate ar putea avea anumite dificultãþi din punct de vedere
extern. Dacã însã se va cere avizul nostru, problemele locale vor fi soluþionate mulþumitor
ºi condiþiunile sub care s-a fãcut reintroducerea Ardealului sub adminis -
traþia româneascã vor fi împlinite. În acelaºi timp, ne obligãm ºi noi ºi nu ne luãm
nici un angajament faþã de masele populare fãrã sã consultãm guvernul, ca sã nu
ni se poatã spune cã cerem înfãptuirea unor anume dorinþe locale, sub presiunea
maselor. Recunoaºterea funcþionarilor administraþiei locale, aleºi de popor, este o
cerinþã extrem de importantã, fiindcã aceastã mãsurã confirmã principiile noastre.
Mai mult: vom cere ca aceastã administraþie localã sã fie completatã ºi de la centru,
cerând în acelaºi timp sã ni se dea posibilitatea sã venim cu specialiºti din
sânul nostru pentru posturile unde nu s-a putut face pânã acum aceastã înlocuire,
fiindcã n-am avut elementele necesare la îndemânã.
În privinþa simplificãrii aparatului de stat, astãzi, când o persoanã este obligatã
sã lucreze cât mai intens pentru interesele statului, se poate face simplificarea aparatului
de stat ºi este necesar s-o facem. Aceasta ne va scãpa de legislaþia veche fascistã
maghiarã, dar ºi de rãmãºiþele unei legislaþii româneºti învechite înainte de 1940.
În privinþa ordinii, populaþia a ajuns la convingerea cã jandarmeria, poliþia ºi
siguranþa, aºa cum au funcþionat ele pânã acum, nu pot fi decât elemente de opresiune
ºi trebuie sã se facã o îmbinare între poliþia localã ºi jandarmerie.
Principiul reprezentãrii proporþionale sã se introducã imediat, în aºa fel încât
în regiunile secuieºti administraþia sã fie în cea mai mare parte maghiarã.
74