DOCUMENTE

nãm pe viitor aceste sângeroase tragedii, când omenirea se exterminã reciproc din
cauza sentimentelor bestiale.
Patria românã trebuie sã fie a tuturor popoarelor conlocuitoare. Vom trãi bine ºi
cu toate popoarele vecine care se vor încadra toate într-o mare familie aici pe Dunãre.
Noi visãm cã toate popoarele din lume vor trãi odatã în pace, dar este un vis
îndepãrtat. Noi însã, aici în sud-estul european, la umbra Rusiei Sovietice, care nu
mai vrea rãzboi, care a dovedit cã munceºte pe terenul paºnicei producþiuni, unde
nu existã imperialism – noi aici în sud-estul european avem posibilitatea sã realizãm
curând aceastã lume pacificã ºi noi ºi copiii noºtri, ºi nepoþii, ºi strãnepoþii
noºtri ne vom putea bucura de ea, ºi ne vom putea trãi viaþa în pace, fãrã atâta
sânge vãrsat, fãrã atâta doliu în familie (aplauze).
P.S.S. Colan, episcopul Oradei Mari: Domnule preºedinte, aþi vorbit astãzi – o
spun eu, ca vlãdicã – aºa cum vorbeºte un preot: aþi fixat idealul guvernãrii vorbind
mult despre dragoste. Acesta este un ideal. Eu m-aº mulþumi, suindu-mã spre acest
ideal, sã realizez dreptatea ºi pentru noi românii, ºi pentru celelalte naþiuni din
cuprinsul României. În ceea ce priveºte problema ardeleanã, am aºteptat prea mult
patru ani ca sã se surpe graniþele nedrepte impuse de Viena. Noi dorim aceste graniþe
dãrâmate integral ºi pentru totdeauna ºi suntem bucuroºi sã fim cârmuiþi de la
Bucureºti – fireºte, cu ascultarea noastrã a celor de aici în problemele în care guvernul
þãrii, guvernul Majestãþii Sale crede cã are nevoie sã facã aceastã consultare. În
ziua luminoasã de astãzi, domnul preºedinte a adus o bucurie atât de mare între
cetãþenii noºtri în legãturã cu întoarcerea Ardealului la Patria Mumã. ªi eu aº avea
sã-i fac o rugãminte: sã li se dea drumul dacã mai sunt închiºi ºi fraþilor noºtri din
secuime, fiindcã au fost prea mulþi închiºi ºi l-aº mai ruga pe domnul preºedinte,
dacã se poate, sã se intereseze de cazurile nenorociþilor preoþi din Maramureº.
Dr. P. Groza, preºedintele Consiliului: Dacã mai existã asemenea cazuri le vom
remedia fãrã întârziere.
Ceaclan Virgil (Someº): Domnilor, este vorba de întoarcerea Ardealului de Nord
la Patria Mumã. Ca sã se poatã face aceasta în mod practic ºi democratic, în baza
principiilor democratice, nu de sus în jos, ci de jos în sus, vã rog sã binevoiþi a dispune
ca toþi prefecþii acestor judeþe, împreunã cu doi delegaþi ai F.N.D.-ului, sã fie
invitaþi la Bucureºti pentru a discuta aceastã chestiune, din toate punctele de vedere.
Dr. P. Groza, preºedintele Consiliului: Vã înºtiinþez cã în câteva zile veþi fi convocaþi
la Bucureºti. Dacã sunteþi emanaþi din voinþa popularã, veþi veni la
Bucureºti, vom examina situaþiunea, vã vom confirma ºi vã vom legaliza situaþia
prin Decret Regal.
Ceaclan Virgil (Someº): Nu numai în ceea ce priveºte pe prefecþi, ci ºi în ceea
ce priveºte administraþia cealaltã ºi justiþia ºi toate serviciile.
Dr. P. Groza, preºedintele Consiliului: Prefecþii sã vinã pregãtiþi pentru toate
sectoarele. Domnule Durma, vã rog sã-i convocaþi acum pe prefecþii care sunt aici
ca sã vedem care dintre administratorii financiari cei vechi mai pot ocupa locurile
pe care le-au avut ºi care nu.
Mircea Durma, subsecretar de stat la Ministrul Finanþelor: Mi s-a fãcut o listã
de la Bucureºti.
L. Pãtrãºcanu, ministrul justiþiei: Pentru cã sunt prefecþi aici ºi vor veni probabil
cu propuneri în ceea ce priveºte justiþia, îi rog sã aducã nu numai nominal
lista cu elementele dezirabile sau indezirabile, ci ºi cu specificarea cauzelor care
îi fac indezirabili, adicã sã se arate care au fost fasciºti, legionari, care sunt elemente
corupte.
78