DOCUMENTE

Partidul Social-Democrat. Un partid care la 23 august ºi înainte era mult mai
slab decât noi.
Tov. Pârvulescu: Aproape inexistent, afarã de câteva cazuri.
Tov. Ana: Un preºedinte dintre cei mai reacþionari, anglofil ºi filomanist, Titel
Petrescu[33]; un partid care are tendinþa de a lua locul, ca influenþã ºi pentru strângerea
forþelor reacþionare, locul legal al naþional-þãrãniºtilor. În Partidul Social-
Democrat se strâng tot felul de elemente foste legionare, oportuniste, care-ºi cautã
un loc unde vor sã se ascundã ºi chiar în întreprinderi, în rândurile lor ºi în sfârºit
elemente foste legionare, pe care nu le putem primi ºi nu le primim în partidul
nostru.
Tov. Miron: Legionarii pe care îi scoatem din partid, ei îi cheamã la ei, sunt
cazuri.
Tov. Ana: Conducerea Partidului Social-Democrat merge cu noi în Front Unic,
merge cu noi în F.N.D., cu planul, cu intenþia clarã de a se întãri în aceastã unitate
împreunã cu noi, pentru a ne da lovitura când vor crede ei cã a venit momentul
s-o facã. ªi pânã la – dar în special de la – 6 martie încoace, am avut o serie
întreagã de cazuri când lor li se pãrea cã presiunea anglo-americanã va fi de aºa
naturã încât guvernul actual sã nu poatã rãmâne mai departe la putere. De fiecare
datã când se pãrea cã situaþia noastrã este mai grea, de atâtea ori erau încercãri de
a ne speria cu ruperea Frontului Unic...
Tov. Pârvulescu: Ne ameninþau mai bine zis...
Tov. Ana: Ei chiar se gândeau cã se poate ivi momentul când împreunã cu
naþional-þãrãniºtii ar putea forma majoritatea într-un guvern, un guvern reacþionar,
anglofil ºi antisovietic, bineînþeles. Cu mari forþãri, uneori cu dibãcie, alteori nu,
noi am menþinut pânã acum ºi Frontul Unic ºi conlucrarea cu ei. Prost stãm cu
conlucrarea Frontului Unic în întreprinderi, jos. Dacã noi, sus, manevrãm încolo
ºi încoace, mai batem ºi cu pumnul în masã, mai cedãm, mai o cârpim, muncitorii,
jos, sunt mai radicali ºi spun: „Cu legionarii nu facem Front Unic” ºi, în sfârºit, aici
întâlnim greutãþi serioase. În toate forþãrile noastre mari de a realiza aici, ºi mai cu
seamã jos, un real Front Unic, care sã apese, sã influenþeze ºi asupra conducerii
reacþionare, cu puþine excepþii, nu am reuºit sã-l facem. Mai sunt în guvern ºi în
F.N.D. sindicatele, care numãrã azi peste un milion de membri ºi unde influenþa
noastrã este preponderentã. Social-democraþii se dau peste cap pentru ca sã aibã
paritate ºi este o cerere permanentã pe care o fac ºi o permanentã fierbere pe chestia
asta. Adevãrul este cã în multe locuri, împotriva voinþei maselor, noi bãgãm
câte 1-2 social-democraþi în comitetele de fabricã. Sindicatele, deºi sunt numeroase,
nu sunt încã la înãlþimea sarcinilor care stau în faþa lor. Noi avem comitete de
fabricã, comitete sindicale pe întreprinderi ºi depinde – ºi este normal sã fie aºa –
de tãria celulei noastre de partid, ºi avem situaþia cã de fapt sindicatele sunt conduse
peste tot de celulele de partid. Acesta e faptul de care vorbeam adineauri, de
înlocuire, în multe cazuri.
Frontul Plugarilor numãrã peste 1.500.000 membri. Frontul Plugarilor a crescut,
este o creºtere anormalã de la o zi la alta ºi de la o lunã la alta[34]. Þãranii
noºtri, care n-au fost niciodatã organizaþi, se trezesc cu mari organizaþii. În
momentul de faþã putem spune cã partidul nostru slab organizat la þarã nu poate
cuprinde organizaþiile astea mari. Influenþãm organizaþia politic, de exemplu,
acum pleacã muncitori comuniºti la þarã, vor pleca acum din noi...
Tov. Pârvulescu: ªi se poate adãuga: unde sunt organizaþiile noastre mai puternice,
fac muncã bunã.
120