DOCUMENTE

Nr. 503. Turda, la 3 ianuarie 1945
NOTÃ
În legãturã cu evenimentele recente din Ungaria ºi cu plecarea unei delegaþii a
guvernului unguresc din Debreþin la Moscova pentru încheierea unui armistiþiu
între unguri ºi ruºi[1], zvonurile ce ne sosesc de dincolo de Feleac sunt cât se poate
de alarmante. Ele produc în sânul populaþiei româneºti de dincolo ºi de dincoace
de Feleac un adevãrat ºoc sufletesc. Se aud tot mai des exclamaþii ca acestea:
„Trupele române luptã cu toatã vigoarea, se jertfesc dezinteresat ºi produc succese
remarcabile – adevãrat nerecunoscute de aliaþi, dar reale –, în care timp românii
sunt mai mult oprimaþi, li se pretind jertfe imposibil de realizat, economia
româneascã distrusã, ordinea ameninþatã, independenþa þãrii ficþiune, ungurii sunt
luaþi în braþe de cãtre aliaþii noºtri, deºi luptã în rândurile adverse”.
Un informator al nostru, sosit recent din Oradea Mare, ne comunicã cã cercurile
conducãtoare ungureºti de acolo sunt foarte optimiste în ce priveºte soarta
Ungariei ºi a ungurilor. El a declarat cam urmãtoarele:
Delegaþia ce a plecat în Moscova pentru tratatul de armistiþiu va realiza maximul
din condiþiile tratatului secret ruso-ungar din toamna anului 1942. Acestea –
spune interlocutorul ungur – sunt urmãtoarele puncte principale:
Ca preþ al ajutorului pe care Ungaria l-ar fi dat Sovietelor, prin alierea trupelor
maghiare la aliaþi în momentul când trupele sovietice ajung la Carpaþi ºi formarea
unui front în spatele frontului româno-german, Ungaria trebuie sã obþinã:
Transilvania de Sud pânã la graniþa tratatului din Bucureºti ºi partea Olteniei,
pânã la vest de Craiova; Croaþia, o parte din Slovenia cu Fiume; o parte din
Carinthia ºi Austria; rectificãri teritoriale în Slovacia Ruscinsco; zonã liberã la
Marea Neagrã.
Evenimentele din august 1944 ºi lovitura lui Szálasi au rãsturnat planurile
democraþilor din Ungaria[2]. Acum, delegaþia de la Moscova va trebui sã obþinã
maximul posibil din condiþiile de atunci.
Noi ºtim, spune interlocutorul ungur, cã evenimentele cum se desfãºoarã deja
pe teren, Moscova nu va admite suzeranitatea României asupra teritoriilor de dincoace
de Carpaþi, nici chiar atunci când România ar deveni o republicã sovieticã.
România nu e în stare sã împlineascã condiþiile tratatului de armistiþiu. Extinderea
suzeranitãþii guvernului din Debreþin asupra Transilvaniei de Nord se întâmplã
înainte de perfectarea înþelegerii între unguri ºi ruºi, iar ocuparea Transilvaniei de
Sud, militãreºte, este chestiune de timp.
De altã parte, se zvoneºte, tot din sursã ungureascã, cã guvernul din Debreþin
este emanaþia celui unguresc din Londra ºi în asentimentul lui Szálasi ºi al germanilor,
pentru a obþine de la ruºi înarmarea unor contingente rãmase la vatrã.
Aceastã armatã va trebui sã joace un mare rol în momentul când Rusia va fi atacatã
din est ºi sud.
Am redat zvonurile aºa cum le-am primit. Un lucru am constatat ºi noi în
opinia publicã: un pesimism deprimant, aproape cu disperarea.
(Arh.St.Cluj, Serviciul Secret de Informaþii Cluj-Turda. Biroul de Cenzurã, dos. 9/1944-1947, f.59)
1
47