DOCUMENTE

Mare, majoritate în Bihor, majoritate în Cluj. Chiar ºi statisticile fãcute în timpul
aceasta de tranziþie, când sutele de mii ale celor expulzaþi nu sunt aici, aratã cã chiar
în judeþul Cluj noi avem peste 71%. În oraºul Cluj astãzi suntem în minoritate. În
1940, am avut aici în oraº, dupã statistica oficialã, 32.000 credincioºi. Aceºtia s-au
risipit ºi au mai rãmas 18.000 din 32.000. Stãpânirea din 1940 a declarat atunci totul
nul ºi neavenit: ºi legislaþie, ºi ordonanþe, ºi împropietãrire, ºi totul.
Dr. P. Groza, preºedintele Consiliului: Dupã cum ºi noi am declarat la timpul
nostru.
P.S.S. Iuliu Hossu, episcop greco-catolic român al Clujului: Acum, eu numai
atât vã rog: în unire ºi în unificare, eu sunt pentru desãvârºita înfrãþire a
popoarelor. (Aplauze puternice). În curs de 28 ani de episcopat n-am avut cuvinte
decât de dragoste, de pace ºi de înfrãþire. În cursul acestor patru ani, când eu am
vizite canonice, preoþi lutherani mi-au ieºit în întâmpinare ºi mi-au reamintit ce
am spus acolo înainte cu 15 ani sub stãpânire româneascã: sã vã iubiþi unii pe alþii
ca fraþii. Mi-au spus cã au repetat credincioºilor cuvintele mele pentru deplina
dreptate, pentru deplina egalitate.
Un lucru rog onoratul Consiliu de Miniºtri: acum, când se face reîntoarcerea la
þara mumã dupã patru ani, sã nu pornim din poziþiile socotite cucerite sub stãpânirea
celor împotriva cãrora luptã armatele glorioase ale Sovietelor împreunã cu fiii
neamului nostru. Nu putem porni din poziþiile cucerite în aceºti patru ani de acei
împotriva cãrora se duce o luptã atât de aprigã ºi a cãror ultimã redutã se urmãreºte
sã se cucereascã, aºa cum a spus ºi înaltul comisar al poporului, care este între noi.
Eu n-aº dori sã fie interpretate cuvintele mele ca o lipsã de aceastã dragoste pe
care am propovãduit-o, pe care am trãit-o ºi în numele cãreia am rãspuns întotdeauna
în toate împrejurãrile, oricât de grele au fost. Dar nu din poziþiile cucerite
sub stãpânirea apusã, împotriva cãreia se luptã din greu, ci frãþeºte sã ne dãm
mâna, sã ne îmbrãþiºãm în iubire, cu putere ºi cu mângâiere pentru deplinele drepturi
care au fost îngãduite ºi asigurate. Avem chezãºia celor care au mãrturisit
aceasta astãzi ºi mergem spre o viaþã din lumea cea nouã în care credem ºi care trebuie
sã vinã pentru suferinþele milioanelor de oameni, care ºi acum sângereazã
pentru aceastã lume nouã pe dreptate întemeiatã, pe iubirea pe care o propovãduiam
eu în acele momente. Acesta este ultimul meu cuvânt. ªi dreptate pentru
adevãr ºi egalitate pentru toþi (aplauze).
Dr. P. Groza, preºedintele Consiliului: Rãspund Sfinþiei Sale: Þin sã declar cã
sub un regim adevãrat democratic nu existã nici o poziþie câºtigatã, nici o statisticã
sincerã sau falsã. Considerentele sunt de calitate, nu de cantitate. Numãrãtoarea nu
importã. Þara se numeºte România, fiindcã majoritatea covârºitoare a populaþiei
fiind româneascã nu poate purta alt nume. Dar nu-i numim nici pe cei care sunt mai
puþini decât noi, minoritari, pentru cã cuvântul este peiorativ ºi înseamnã cã îi
tratãm în alt fel (aplauze). Fãrã nici o rezervã ºi categoric mergem spre un egal tratament.
Nu se admite nimic fals. Tot ce este antidemocratic se va elimina de la sine.
Apelez cãlduros atât la fraþii mei români, cât ºi la aceiaºi fraþi ai mei maghiari
întru cetãþenie – cum m-am exprimat deunãzi –, sã curãþim fiecare casa noastrã
proprie în ce mai este rãmãºiþã de mentalitate veche, ºovinã, ºi sã eliminãm elementele
care persistã pe aceastã linie, sã le dãm afarã din viaþa publicã. Sã dãm
afarã din funcþiune pe oricine în inima cãruia descoperim un sentiment de nazism,
ºovinism ºi alte lucruri de acestea (aplauze). Sã mãture fiecare în faþa casei proprii.
ªi acum adaug: are sã mãture. Noi suntem hotãrâþi ca pe linia destinului omenesc
sã ne aliniem procesului normal de dezvoltare a societãþii omeneºti, ca sã elimi-
77