DOCUMENTE

VIII. Reforma agrarã
Realizarea reformei agrare este unul dintre rezultatele cele mai însemnate ale
muncii guvernului. Totuºi, trebuie sã constatãm faptul cã poporul maghiar ºi de
data aceasta a fost vitregit. Comisiile locale nu au fost suficient informate cu
privire la principiile democraþiei ºi egalitatea popoarelor, astfel cã maghiarii au
fost trataþi mai prost ca românii. Credem cã trebuie emisã urmãtoarea dispoziþie:
1.Se vor reorganiza comisiile pe plasã, care vor funcþiona fãrã pãrtinire,
soluþionând urgent plângerile.
2.Se va da o interpretare ºi o definire oficialã ºi obligatorie a noþiunilor de colaborator,
refugiat ºi absenteist.
3.Refugierea sau schimbarea domiciliului de dupã 30 august 1940 sã nu constituie
motiv de expropriere, iar în cazul refugiaþilor în Ardealul de Nord, dupã
23 august 1944, sã se verifice învinuirea fiecãrui refugiat în parte.
4.Sã se stabileascã faptul cã nu se considerã refugiaþi cei care în vara ºi toamna
anului 1944 ºi-au pãrãsit temporar locuinþele pe motive de sãnãtate sau familiale,
sau de teama operaþiunilor de pe front, sau ca sã îndepãrteze soþiile, copiii
ºi bãtrânii de front, sau ca urmare a ordinelor de evacuare date de
autoritãþi, sau în general de spaima cauzatã de operaþiunile militare, indiferent
de mijlocul de transport (civil sau militar) folosit.
5.Sã se clarifice noþiunea de „absenteist”, în sensul cã vor fi consideraþi astfel
doar acei care locuiesc de mai mult timp în strãinãtate ºi nu se preocupã deloc
de averea lor.
6.Sã se stabileascã faptul cã autoritãþile locale ºi persoanele fizice nu au dreptul
la expropriere pe motiv cã foºtii proprietari maghiari au fugit din România
dupã 30 august 1940.
7.Sã se stabileascã faptul cã punctul a) din art. 3 al decretului-lege privind reforma
agrarã nu se referã la proprietarii cu domiciliul în oricare parte a Ardealului,
cu pãmânt aflat în altã parte din Ardeal, nici mãcar dacã pãmântul a fost
dat în arendã.
8.În comisiile de plasã sã fie numiþi magistraþi cu drept de veto faþã de deciziile
greºite. Aceste decizii sã nu fie finale, ci sã fie trimise din oficiu pentru decizia
finalã la comisia centralã de împroprietãrire.
9.Calitatea de colaborator, de refugiat ºi de absenteist sã fie stabilite prin decizia
obiºnuitã a curþii de justiþie.
10. Sã se stabileascã faptul cã livezile ºi grãdinile din jurul caselor de locuit nu pot
fi obiectul exproprierii ºi, la fel, nici morile aparþinând proprietãþii.
Raportul nostru prezintã cazuri neplãcute ºi serioase. Totuºi am simþit de datoria
noastrã sã le aducem la cunoºtinþa guvernului, pentru cã altfel munca noastrã
comunã depusã pentru fãurirea democraþiei nu ar avea rezultatul propus. Pãrerea
noastrã este cã guvernul trebuie sã dea dovadã de bunele sale intenþii, prin
soluþionarea democraticã a problemelor prezentate aici.
Libertate!
Uniunea Popularã Maghiarã din România
Gyárfás Kurkó, preºedinte[3]
Cluj, 21 iunie 1945
(Arh.St.Cluj, Uniunea Popularã Maghiarã, Organizaþia Turda, fond 28, dos. 1/1945, f.251-257)
141