DOCUMENTE

guvernul sã asigure ceferiºtilor, muncitorilor de la poºtã, muncitorilor care lucreazã
în mine, în construcþii, în metalurgie, acelora care lucreazã în producþia
pentru refacere, ca guvernul sã asigure alimentaþia acestor categorii de muncitori,
pe contul populaþiei care nu lucreazã în aceastã direcþie. Partidul nostru preconizeazã
acest lucru cã trebuie fãcut: alimentarea oficial; bonurile de alimente de
la toþi cei ce nu lucreazã, nu produc ceva folositor pentru popor: aceºtia nu
primesc bonuri de alimente. La Budapesta am introdus, sau mai bine zis am
început sã introducem. Cantitatea de alimente pe care o câºtigãm astfel o dãm
muncitorilor, care vin în primul rând în consideraþie, în direcþia producþiei despre
care am vorbit.
Tov. Ana: Cum controlaþi alimentele?
Tov. Farkas: Noi avem în fiecare casã, în fiecare bloc de case, avem oameni de
încredere. Este o organizaþie serioasã, mai multe zeci de mii de oameni în aceastã
organizaþie. Ei cunosc pe fiecare om din casã, ºtiu ce face fiecare, fac statisticã,
controleazã încã o datã ºi pe urmã anunþã dacã oamenii fac o muncã folositoare
sau nu, ºi simplu, se ºterge din listã. Se poate întâmpla cã un anumit procentaj de
informaþii este greºit în listã, unde spun cã nu sunt în producþie folositoare, se
întâmplã ºi asta. Mai târziu controleazã din nou ºi anunþã dacã fac muncã folositoare
ºi atunci primesc cartele. Aceastã problemã se poate aranja, nu-i greu. Prima
problemã asigurã alimentarea muncitorilor, cum am arãtat.
Tov. Bodnãraº: Dar bursa neagrã?
Tov. Farkas: Voi vorbi ºi despre asta. Problema a doua: sã fie aprovizionaþi
muncitorii cu produse industriale, încãlþãminte, îmbrãcãminte, produse textile
etc. Înþelegerea noastrã cu capitaliºtii este urmãtoarea: în Ungaria existã un consiliu
economic pentru toatã þara, unde sunt reprezentanþii capitaliºtilor ºi reprezentanþii
partidelor democratice, ai sindicatelor ºi ai guvernului, care prelucreazã
toate problemele economice. În acest consiliu economic, noi am avut urmãtoarea
înþelegere cu capitaliºtii. De exemplu: o fabricã face 1000 bocanci. 5-600 îi pune la
dispoziþia muncitorilor cu preþuri scãzute, 400 pe piaþa liberã, îi vinde cum vrea.
Nu dispune de întreaga cantitate din fabricã, textile, încãlþãminte, îmbrãcãminte,
ci numai asupra unei pãrþi a mãrfurilor. O parte o pune la dispoziþia muncitorilor
pe preþ scãzut ºi a doua cum ºtie. Aºa credem noi cã vom rezolva problema ºi vom
furniza muncitorilor încãlþãminte, îmbrãcãminte etc, ºi tot aºa vom rezolva, credem
noi, ºi problema salariilor. Noi am declarat cã nu-i hotãrâtor sã fie salariile
ridicate, ci sã fie alimente, sã primeascã îmbrãcãminte, încãlþãminte etc, la preþuri
mai potrivite. Noi am fãcut cunoscutã politica noastrã faþã de muncitori ºi am
cerut ca muncitorii sã sprijine cel mai serios aceastã politicã.
Tov. Ana: ªi sprijinã?
Tov. Farkas: Da, sprijinã. În privinþa reclãdirii, partidul nostru a ridicat problema
cã trebuie întãritã disciplina între muncitori, trebuie ridicatã intensitatea
muncii ºi a pornit între ei întrecerea muncitorilor pentru ridicarea producþiei. În
primul rând la calea feratã. Planul Ministerului Comunicaþiilor este ca pânã la
sfârºitul acestui an sã fie reparate 10.000 vagoane ºi 500 locomotive. Ca sã ajungem
la aceste douã scopuri ºi sã le îndeplinim, am pornit la întrecerea muncitoreascã
la calea feratã ºi aceastã întrecere a ceferiºtilor leagã tot mai mult muncitorii. Deja
au intrat în aceastã întrecere. Am pornit ºi avem deja succese foarte serioase.
Muncitorii ceferiºti deja au luat angajamentul ca sã lucreze ore suplimentare gratuit,
de la 4-6 ore sãptãmânal.
Tov. Ana: Cât lucreazã pe zi?
103