DOCUMENTE

În primul rând, dupã noi, reclãdirea þãrii poate începe dacã reclãdim cât mai
repede calea feratã. În reclãdirea þãrii noastre, punctul hotãrâtor este reclãdirea
cãii ferate. Situaþia cãilor ferate este foarte grea. Din locomotive ºi parcurile de
vagoane, 60-70% au fost distruse. Podurile sunt aruncate în aer, pe lungimi mari
ºinele sunt distruse. Natural cã fãrã calea feratã nu putem comunica ºi se întâmplã
cã în anumite pãrþi ale þãrii este abundenþã ºi în partea cealaltã este mizerie,
foamete. Nu pentru cã nu este, avem alimente ºi, dacã calea feratã ar putea fi
restabilitã, s-ar putea ajunge din regiunile unde este abundenþã în regiunile unde
e lipsã. În reclãdirea þãrii noastre problema centralã este reclãdirea cãii ferate.
Problema a doua: Ca sã punem producþia þãrii pe picioare ne trebuie tocmai
acea producþie care lucreazã pentru calea feratã.
Problema a treia: Pentru reclãdirea þãrii, dupã pãrerea noastrã, întreprinderile
care lucreazã pentru agriculturã, care fac maºini pentru ea. Pe acest teren avem
foarte mari greutãþi. Voi vorbi despre executarea reformei agrare, însã fac o observaþie,
ºi anume cã 700.000 familii sãrace au primit pãmântul prin reforma agrarã.
Tov. Ana: Atunci de ce se laudã cã au primit 3.000.000 pãmânt, acolo, în
rezoluþia lor? Sau poate 3.000.000 ha.
Tov. Farkas: Eu pun 700.000 familii, adicã vreo 3.000.000 oameni. 3.000.000
cerºetori au fost lichidaþi. Familiile care au devenit acum proprietari mici, n-au
instrumente de muncã. Dacã noi nu le putem da cât mai repede unelte de muncã,
existã pericolul cã vor lãsa pãmântul ºi nu-l vor prelucra, ºi reacþionarii acestei
pãturi, sau cel puþin o parte din ei, foarte serios se vor întoarce împotriva noastrã.
De aceea, în programul nostru de reclãdire au un rol serios întreprinderile care
produc unelte pentru agriculturã.
Mai departe, în industrie, cãreia noi vrem sã-i dãm o dezvoltare, este industria
de construcþii. În Ungaria distrugerile au fost foarte serioase ºi în industrii, ºi în
case. În oraºele mici, mii de case au fost distruse, aºa cã industria construcþiei trebuie
dezvoltatã neapãrat ºi zeci de mii de muncitori trebuie atraºi în industria de
construcþii ca sã putem face faþã sarcinilor.
Problema urmãtoare în industrie este aceea a minelor; noi, în problemele de
cheie, cum sunt industria, am luat pe cele mai importante. Noi nu vrem sã ne întindem
peste tot, noi concentrãm în anumite ramuri importante, acolo concentrãm
toatã atenþia noastrã. În legãturã cu aceasta, cu reclãdirea, în conferinþa noastrã am
ridicat problema cã trebuie sã legãm întreprinzãtorii, capitaliºtii care sunt dispuºi
sã ia parte la aceastã reclãdire. Conferinþa a ajuns – noi n-am fãcut politicã, am
fãcut numai propagandã, am declarat tot capitalul industrial sabotor, speculant –,
când am discutat aceastã problemã, am ajuns la concluzia cã punerea problemei
cã industriaºii „en bloc” sunt reacþionari, nu e justã. Pãrerea noastrã a fost cã unitatea
lor trebuie spartã. Elementele, forþele care sunt chiar reacþionare, însã dacã
vor sã ia parte la reclãdire, chiar dacã sunt reacþionare, trebuie sprijinite. Partidul
nostru a declarat deschis aceastã problemã, cã trebuie lãrgitã în aceastã perioadã
de reclãdire ºi trebuie atrasã acea parte de capitaliºti care vor sã ia parte la aceastã
reclãdire. În acelaºi timp, ducem lupta cea mai necruþãtoare împotriva elementelor
ºi partea reacþionarilor care saboteazã aceastã reclãdire. Mulþumitã acestei politici
am spart unitatea lor ºi am câºtigat grupurile care vor sã vinã cu noi în aceastã
muncã de reclãdire. Am fãcut concesiuni serioase acestor grupuri constructive ale
capitaliºtilor. În primul rând, guvernul a împlinit revendicarea lor de a li se da
2.000.000.000 împrumut.
Tov. Ana: Acelora care vor sã lucreze cu ei?
101