DOCUMENTE

punct de vedere, principala ei grijã este ca politica naþionalã a noului guvern sã fie
capabilã sã asigure egalitatea naþionalã ºi pacea între popoare. Una din premisele
acestor lucruri este ca guvernul sã aibã o strânsã legãturã cu manifestãrile maselor
populare maghiare, fiind astfel mereu bine informat în legãturã cu situaþia naþionalã
ºi culturalã, cu nemulþumirile ºi nãzuinþele poporului maghiar.
Comitetul Executiv al U.P.M. din Ardealul de Nord se foloseºte de aceastã situaþie
rarã, când membrii noului guvern ºi conducãtorii partidelor democratice din
România sunt împreunã aici la Cluj[2], pentru a formula toate acele dorinþe
naþionale ºi culturale, care reprezintã cele mai urgente condiþii, deloc neglijabile,
ale egalitãþii în drepturi ºi libertãþii poporului maghiar.
1. Poporul maghiar doreºte sã fie reprezentat în guvern, având în vedere cã
numãrul sãu procentual pe plan naþional depãºeºte zece la sutã.
2. Privind introducerea Ardealului de Nord în circuitul administrativ, sã se înfiinþeze
la Cluj un oficiu pentru rezolvarea problemelor de stat ºi de administraþie
publicã, unde maghiarimea din Ardealul de Nord sã aibã o reprezentare potrivitã
cu ponderea ei numericã. U.P.M. s-ar bucura dacã guvernul ar transfera acest rol
în exclusivitate Comitetului Executiv al F.N.D.
3. Dorim ca autoguvernãrile comunale, orãºeneºti, de plasã ºi judeþene, înfiinþate
în mod democratic în Ardealul de Nord, sã se pãstreze în totalitatea lor, mai
mult, sã fie sprijinite eficient de guvern. Credem însã cã este necesarã completarea
ºi consolidarea instituþiilor administrative îndeosebi cu ajutorul specialiºtilor. În
cadrul acestei mãsuri, considerãm cã este firesc sã se þinã cont de acei funcþionari
care, începând cu 1940, au fost nevoiþi sã pãrãseascã Ardealul de Nord, presupunând
cã de atunci ar fi avut o atitudine democraticã.
4. Referitor la o eventualã reorganizare a administraþiei publice, dorim ca în
comunele, oraºele ºi comitatele ale cãror populaþie este într-o proporþie mai mare
de 50% de naþionalitate maghiarã, conducerea administraþiei autoguvernãrii sã fie
ºi ea de naþionalitate maghiarã. În teritoriile cu populaþie mixtã sã se þinã cont de
componenþa naþionalã a populaþiei.
5. Funcþionarii publici, care au fost verificaþi de comisiile de epurare, sã-ºi
pãstreze locul, iar în cazul în care se pune problema justã a angajãrii mai multor
elemente româneºti, în loc de concedieri, funcþionarii sã fie transferaþi în regiunile
ºi oraºele cu populaþie maghiarã din Ardealul de Sud, unde maghiarimea nu putea
deþine demnitãþi publice în regimurile precedente.
6. Dorim ca în Ardeal, conform dispoziþiilor acelui decret, care a fost adoptat la
conferinþa F.N.D. din Ardealul de Nord ºi promulgat de prefectul judeþului Cluj, pe
lângã limba românã sã se recunoascã ºi limba maghiarã ca limbã oficialã.
7. Se vor dizolva imediat toate lagãrele de muncã ºi de prizonieri, unde au fost
duºi maghiari pe baza unei discriminãri rasiale. Dorim eliberarea ºi repunerea în
drepturi a tuturor bãrbaþilor maghiari, care – conform informaþiilor noastre sunt
mii de oameni – au fost deportaþi din Ardealul de Nord de cãtre gãrzile reacþionare
ale lui Maniu, de jandarmi ºi de elemente militare doar pe baza unor discriminãri
rasiale. Dorim eliberarea imediatã a tuturor copiilor ºcolari din Ardealul de Nord
care au fost deportaþi din Ardealul de Sud cu ocazia vacanþei lor de varã.
8. Cerem asigurarea întreþinerii tuturor familiilor ai cãror susþinãtori au dispãrut
din cauza crimelor sãvârºite de gardiºtii lui Maniu ºi datoritã deportãrilor ilegale.
Astfel de familii de þãrani sã beneficieze de pãmânt la fel ca victimele fascismului.
9. În cazul în care tranzitarea graniþei româno-maghiare de dinainte de 1940 va
fi legatã de anumite formalitãþi, dorim înfiinþarea comisiilor mixte la graniþã, care
66