DOCUMENTE

Dr. P. Groza, preºedintele Consiliului: Judeþele Trei Scaune, Ciuc ºi Odorhei au
prefecþi maghiari.
T. Vescan: Pentru moment ºi prefectul din Bihor este maghiar. Dar cea mai
grea problemã a noastrã este problema financiarã. Circulã trei monede ºi nu este
un raport precis stabilit între pengõ ºi leu. Unele judeþe au raportul 1/15, alte
judeþe 1/30, altele 1/50; într-unele judeþe acest raport este stabilit de prefecturi,
în altele de comandamentul militar. Regimul maghiar fascist a transportat toate
monedele ºi, rãmânând cu monedã în cantitate redusã, noi am cãutat sã ridicãm
valoarea acestui pengõ, pentru ca sã aibã o putere de cumpãrare mai mare.
Trebuie sã se gãseascã o modalitate de schimbare a acestei monede la un curs
mai ridicat.
Dr. P. Groza, preºedintele Consiliului: Chestiunea aceasta o vom discuta mai
discret, pentru a preîntâmpina o invazie de pengõ aici, în Ardeal.
P.S.S. Hossu, mitropolitul greco-catolic al Ardealului: Este deja.
Dr. P. Groza, preºedintele Consiliului: Guvernul îºi rezervã o soluþie.
Vescan: Salariile restante se ridicã la trei miliarde, ºi cerem achitarea lor treptatã.
Sunt funcþionari care n-au primit nici un ban ºi trãiesc numai din împrumuturi.
Reforma agrarã este aproape terminatã. Dacã nu era zãpada aceasta, terminam
definitiv lucrãrile de reformã agrarã.
În privinþa Universitãþii, a fost o chestiune foarte agitatã pe planul politic al intelectualilor.
Am gãsit o soluþie, care ne permite sã nu facem universitãþi separate.
În cadrul universitãþii actuale se pot face trei instituþii culturale autonome. Nu este
ceva greu de realizat. Va fi Universitatea Românã, Universitatea Maghiarã ºi
Politehnica. La Politehnicã personalul didactic va fi luat dintre profesorii Facultãþii
de ªtiinþe, pentru primii ani.
În sfârºit, domnilor miniºtri, noi n-am revenit la þara mumã numai ca sã cerem,
ci ca sã ºi dãm. În aceastã privinþã, noi întrebãm ce putem face noi? Socotim cã
Ardealul de Nord trebuie ºi doreºte aceasta din tot sufletul, sã ia parte ºi din punct
de vedere militar împotriva fascismului cu elementele sale (aplauze). Pentru rezolvarea
acestor chestiuni am fãcut propunerea ca sã se înfiinþeze un minister pe
lângã Preºedinþia Consiliului de Miniºtri, care sã se ocupe cu problemele speciale
ale Ardealului de Nord. Va fi un fel de legãturã între nordul Ardealului ºi restul
þãrii. Fireºte cã acest minister va trebui sã aibã un organ cu sediul permanent la
Cluj. Noi, din partea noastrã, promitem sã facem totul pentru ca þara noastrã sã
devinã cu adevãrat liberã, democraticã ºi independentã (aplauze).
Dr. P. Groza, preºedintele Consiliului: Pentru a stabili o procedurã, aºtept propunerile
dv. Sã nu mai creãm Comisariate, ci un organ de legãturã între guvern ºi
administraþia Ardealului de Nord. Vã rog sã faceþi propuneri concrete.
Domnilor miniºtri, aveþi astãzi aici pe toþi prefecþii. Discutaþi cu dânºii ºi gãsiþi
soluþia cea mai potrivitã pentru a face legãtura între guvern ºi între organele care
administreazã Ardealul de Nord. Eu þin sã vã declar cã voi mai reveni la Cluj. Din
partea bisericii, doreºte cineva sã ia cuvântul?
Vásárhelyi János, episcop reformat al Clujului: Domnule preºedinte ºi domnilor
miniºtri (cuvântarea este þinutã în limba maghiarã, traduce în româneºte
domnul doctor George Mártonossy, jurisconsult al Episcopiei Reformate din Cluj),
am o deosebitã cinste sã pot lua parte aici între dv. ºi vã mulþumesc cã mi-aþi dat
ocazia sã mã prezint.
Cuvântarea domnului prim-ministru a gãsit un ecou adânc ºi satisfãcãtor în
inimile noastre ºi cred cã aceasta este pãrerea tuturor ºefilor bisericilor prezente. Noi,
75