DOCUMENTE

Prefectul a trimis pe procurorul jidov din Cluj sã ancheteze.
Muncitorii democraþi de la „Dermata” susþin cã românii au aruncat cu grenade
ºi cã omul mutilat ºi mort e victima propriei neºtiinþe, explodându-i grenada în
mânã. Aceºti muncitori ºi-au fãcut zgârieturi pe faþã, sã demonstreze cã au fost
atacaþi ºi sunt în legitimã apãrare. Prefectul înfruntat a spus cã rolul patrulãrii
muncitorilor înarmaþi este sã prindã pe fasciºtii care, ca ºi în „România”, ºi aici
sunt lansaþi de nemþi cu paraºuta ºi fac propagandã fascistã ºi acte de sabotaj.
(Arh.St.Cluj, Serviciul Secret de Informaþii Cluj-Turda. Biroul de Cenzurã, dos. 9/1944-1947,
f.131)
[1] Intreprinderea „Dermata” – fabricã de încãlþãminte, militarizatã în vremea rãzboiului,
redenumitã dupã naþionalizare „János Herbák”, iar ulterior „Clujana” – avea cea mai puternicã
celulã a U.P.M.-ului, majoritatea muncitorilor fiind de origine etnicã maghiarã, reuniþi
într-un sindicat deosebit de activ. Dintre lucrãtorii comuniºti, social-democraþi ºi sindicaliºti
care s-au afirmat în aceºti ani, se cuvin a fi reþinuþi: János Benedek, Suzana Mraz,
Alex. Oczelák, Géza Orbók, József Polifka, Kálmán Szendrei º.a. Locul important ocupat de
acest colectiv de muncã în miºcãrile politice de dupã 23 august 1944 rezidã din eforturile
considerabile depuse pentru confecþionarea bocancilor ºi cizmelor destinate militarilor de
pe front, dar ºi din calitatea de „vârf de lance” al noului regim comunist instalat la putere,
fiind nelipsiþi de la marile demonstraþii, adunãri ºi mitinguri organizate la Cluj. În aprilie
1945, din 1460 membri P.C.R. existenþi în tot jud. Cluj, 452 se aflau la intreprinderea
„Dermata” (cf. Arh.St.Cluj, Comitetul Regional P.C.R. Cluj, fond 1, dos. 1/1945, f.5).
[2] Este vorba de solemnitatea trecerii Ardealului de Nord sub administraþie româneascã,
din 13 martie, la care au participat Regele Mihai I, Petru Groza ºi alþi membri de guvern.
Domnule Ministru!
În punctul 3 al memoriului nostru din 12 martie 1945[1] am cerut ca pentru
Transilvania de Nord, reîncadratã acum în viaþa publicã ºi administrativã a þãrii,
sã se înfiinþeze o autoritate superioarã administrativã în Cluj, care sã rezolve problemele
vitale ale reîncadrãrii. Chestiunea o considerãm de o importanþã capitalã
ºi astfel cererea noastrã o motivãm în cele ce urmeazã.
1. Baza administraþiei moderne este sistemul descentralizaþiei, care are avantaje
neîntrecute pe terenul dezvoltãrii libere a vieþii statului ºi al respectãrii intereselor
cetãþenilor administraþiei. Toþi specialiºtii administrativi, toþi juriºtii sunt
aderenþii descentralizaþiei. Recunoaºtem cã ºi centralizaþia are multe avantaje, însã
puterea centralã o va aplica numai dacã existã necesitatea de a guverna cu oarecare
forþã: dacã între nivelul cultural ºi între ideologia provinciei ºi acel al centrului
este o diferenþã covârºitoare în detrimentul provinciei.
În aceastã ordine de idei, suntem de pãrere cã în Transilvania de Nord nu este
cazul de a introduce centralizarea.
Dupã dezrobirea Transilvaniei de Nord, partidele democratice – cele unite în
F.N.D. – au delegat conducãtorii administraþiilor locale dintre oamenii care s-au
dovedit democraþi ani sau decenii de-a rândul. Aceºtia trebuia sã lupte contra
rãmãºiþelor fasciste ºi profasciste ºi contra rezultatelor nefaste ale propagandei lor
ºi au avut ºi alte greutãþi mari – totuºi au reuºit sã creeze o situaþie corespunzãtoare
cerinþelor democraþiei. Ceva mai târziu, locuitorii provinciei ºi-au ales consiliile
comunale, acestea la rândul lor conducãtorii administraþiilor locale ºi astfel – cel
17
80