DOCUMENTE

aici, oferim toatã solicitudinea, tot ajutorul, tot sprijinul bisericilor celorlalte, ca sã
conlucrãm la împãcarea neamurilor conlocuitoare. M-a impresionat foarte plãcut
gestul nobil care s-a fãcut, atunci când Înalt Prea Sfinþitul nostru Mitropolit a dat
mâna cu reprezentantul Uniunii Sovietice ºi vãd în acest gest un simbol pentru
împãcarea neamurilor, la care noi ne ataºãm cu toatã sinceritatea; cu toate puterile
noastre vom lucra pentru împãcarea tuturor popoarelor din Europa. Cu o mare bucurie
ºi o adâncã satisfacþie vedem în fruntea acestui onorat guvern pe un ardelean,
a cãrui activitate de pânã acum o cunoaºtem ºi am apreciat-o totdeauna foarte mult.
De asemenea, avem o bucurie deosebitã cã la dreapta d-sale vedem pe vicepreºedintele
Consiliului de Miniºtri, pe care la fel îl cunoaºtem ca pe un colaborator
nepreþuit, precum ºi pe ceilalþi domni miniºtri care fac parte din guvern. Nu
este acum momentul sã ne expunem cererile ºi doleanþele noastre, dar rugãm
respectuos pe domnul prim-ministru, pe domnul ministru al Cultelor ºi pe domnul
ministru al Naþionalitãþilor sã binevoiascã a ne da ocazia ca în formã de memoriu
sã ne putem înainta cererile noastre.
Mulþumim dinainte domnului prim-ministru ºi domnilor miniºtri cã ne vor da
ocazia sã prezentãm un astfel de memoriu ºi-i rugãm sã ne permitã ca de data aceasta
sã-i solicitãm numai sã binevoiascã a lua mãsuri ca preoþii ºi profesorii aceia, care
sunt internaþi numai pentru motivul cã sunt unguri, fãrã ca sã aibã altã vinã în
sarcina lor, sã poatã reveni la parohiile ºi catedrele lor. Prin eliberarea celor internaþi,
ºi familiile ungureºti – soþiile, mamele ºi copii acestora – se vor bucura cu
aceeaºi bucurie pe care astãzi o are naþiunea românã. Domnul prim-ministru s-a
provocat la cuvintele poetului ungur Petõfi Sándor, care spunea: Sã ne dãm mânã
cu mânã noi cei slabi, maghiarii ºi românii, ca sã nu ne nimiceascã uriaºii. Deci, sã
dãm mânã cu mânã unii cu alþii ºi sã lucrãm împreunã, ca sã nu ne nimiceascã
uriaºii. Noi aceastã mânã o întindem. Vã rugãm sã binevoiþi a o primi (aplauze).
Dr. P. Groza, preºedintele Consiliului: Domnilor, sã rãspundã Prea Sfinþitul
Episcop. Mulþumindu-vã pentru ceea ce aþi spus, în ceea ce priveºte pe cei care
sunt închiºi sau deþinuþi în lagãre pentru convingerile lor politice – preoþi ºi
învãþãtori de origine maghiarã – vã rog sã credeþi cã am avut ºi noi aceastã necesitate
sufleteascã – ºi regret cã nu este aici domnul ministru de Interne – ºi din iniþiativa
noastrã am declarat în momentul instalãrii noastre cã nimeni nu mai poate sta
în lagãr pentru convingerile lui politice ºi cã se vor lua imediate mãsuri pentru
punerea lor în libertate (aplauze puternice).
Vásárhelyi János, episcop reformat al Clujului: Vã mulþumim din inimã, sã
trãiþi ºi la mulþi ani.
Iuliu Hossu, episcop greco-catolic român al Clujului: Domnule preºedinte ºi
domnilor miniºtri, sunt mulþumit cã mã aflu aici în aceastã onoratã adunare ºi am
un cuvânt plin de recunoºtinþã pentru ceea ce ne-aþi promis. Eu grãiesc în numele
a un milion o sutã ºi mai bine de mii de credincioºi ai bisericii mele, dupã ultima
statisticã, toþi aceºtia convinºi cã servesc laolaltã cu credincioºii Prea Sfinþitului
Episcop Colan, care este aici, interesele statului nostru ºi care doresc un singur
lucru: contopirea în braþele þãrii mume, aºa cum a fost înainte de 1940, când am
fost fulgeraþi de sentinþa care ni s-a adus prin Dictatul de la Viena. Toþi credincioºii
noºtri au avut rãbdare ºi au aºteptat aceastã îmbrãþiºare.
În 1940, noua stãpânire declarase cã tot ceea ce s-a întâmplat în decurs de 22 ani
este nul ºi neavenit. Noi, ºi ca numãr am fost în majoritate, nu de-a surda suntem
risipiþi pe aceste plaiuri. Am fost ºi suntem în majoritate compactã în Ardealul de
Nord. Suntem 95% în Bistriþa, 85% în Someº, majoritate în Sãlaj, majoritate în Satu
76