Ion M. Ungureanu - Oglinda literara

BLITZ-INTERVIURI„În mod evident, atâttextele contemporanecât şi cele clasice,abordează teme care măinteresează, altminterinu le-aş fi montat.”Interviu cu regizorul Radu Alexandru NicaPentru finalul lunii ianuarie, Teatrul German de Stat dinTimişoara le-a pregătit iubitorilor artei dramatice o premierăabsolută la nivel naţional. Este vorba despre spectacolul„Mountainbikerii” de Volker Schmidt. Producţia teatrală va intraîn lumina rampei pentru prima dată sâmbătă, 29 ianuarie de laora 19 în sala TGSTm. Regia spectacolului o semnează tânărulregizor sibian Radu Alexandru Nica. Absolvent al Universităţii„Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, catedra regie, Radu AlexandruNica semnează regia multor spectacole dincadrul câtorva instituţii teatrale importanteatât la nivel naţional cât şi internaţional.Este considerat unul dintre cei mai „în vogă”regizori de teatru ai momentului. Obţine premiiimportante printre care: Premiul UNITERpentru Debut; Premiul pentru cea mai bunăregie (2005) şi alte câteva.Raul Bastean: Sunteţi la a patracolaborare cu Teatrul German de Stat dinTimişoara. Cum este colaborarea cu echipaTGSTm?Radu Alexandru Nica: Avem, cel puţindin perspectiva mea, o colaborare foartefrumoasă, cu un management extrem deîncrezător în ceea ce fac şi o trupă excelentăde actori. Vin la acest teatru pentru că mă potsimţi foarte liber în contextul unui climat relaxat,dar extrem de concentrat şi responsabil înceea ce priveşte căutarea artistică. E, aşadar,o atmosferă foarte caldă, dar, lucru esenţial dinpunctul meu de vedere, deloc autosuficientă.R.B.:Ce inseamna ptdvs. colaborarea, deja de obuna perioada de timp, cuscenograful Dragoş Buhagiar,unul dintre cei mai talentaţi şirenumiţi scenografi români?R.A.N.: E o colaborarepentru care nu pot fi decât extremde recunoscător. Pe lângă faptulcă este un artist desăvârşit,perfecţionist, mobil şi deschisîn propriile căutări, valoarea saumană este cea care îl defineştepentru mine cel mai mult şi acestlucru se reflectă în tot ceea ceface. Este omul care are poatecel mai mare merit în coagulareaechipei de creatori care suntem Raul Başteanastăzi; alături şi de Florin Fieroiu- coregraf şi Vlaicu Golcea -compozitor. Toate acestea au fost posibile în mare măsurădatorită entuziasmului său şi, aspect deloc neglijabil, funciareisale lipse de egoism profesional şi uman.R.B.:De ce simţiti nevoia să puneţi accentul, înspectacolele dvs., pe muzică, mişcare dar şi pe scenografiicomplexe?R.A.N.: Mă încăpăţînez să cred că pun accentul în primulrând pe ideile pe care vreau să le transmit şi pe lucrul cu actorul.Muzica, mişcarea, scenografia sunt doarmodalităţi prin care ideile, spectacolul, omul -în ultimă instanţă - sunt puse în valoare.R.B.:Ştiu că deţineţi în palmaresmontări pe texte contemporane dar şiclasice. Care dintre cele două vi se par căabordează teme pe care dvs. simţiţi nevoiasă le exploataţi?R.A.N.: În mod evident, atât textelecontemporane cât şi cele clasice, abordeazăteme care mă interesează, altminteri nu le-aşfi montat. Nu pot face o diferenţă de naturacelei pe care mi-o propuneţi: este ca şi cum aşrăspunde la întrebarea dacă îmi place mai multapa sau laptele. Ambele îmi plac în principiu.Pentru mine nu există decât texte de teatru pecare le simt ca având afinitate cu structura meainterioară, cu interesele mele şi temele caremă obsedează şi altele care nu. Despărţireaasta în clasic şi contemporan are o relevanţătot mai mică pentru mine.„Deşi clasicii suntfoarte buni, noiăştia moderni suntemşi mai buni.”Interviu cu scriitorul Stoian G. BogdanStoian G. Bogdan s-a născut pe 29octombrie 1983, la Comăneşti. Absolvental Facultăţii de Drept şi masterand în StudiiJuridice, a publicat poezie în reviste decultură româneşti precum: „Luceafărul”,„Pana mea”, „România literară” şi altele. Este editor la revista „Pana mea” şiavocat stagiar. S-a consacrat prin apariţiavolumului „Chipurile” cu care a obţinutPremiul pentru Poezie, la Concursulde manuscrise pentru tinerii sub 35 deani, organizat de Uniunea Scriitorilor dinRomânia în 2008. În literatura anului 2009Stoian G. Bogdan s-a dovedit a fi cel maititrat poet, iar după acest succes tânărulscriitor revine cu super - roman intersantdespre viaţă, intitulat „Nu-ştiu-câte-zile”,volum ce a vâzut lumina tiparului la editura„Trei” şi lansat în Bucureşti la data de 20noiembrie.Raul Bastean: Ce semnificaţie aretitlul în raport cu subiectul noului tăuroman?Stoian Goerge Bogdan: „Nu-ştiucâte-zile”este un titlu care promite opoveste, o poveste care nu selasă aşteptată, desfăşuratăpe mai multe zile, nici eu nuştiu câte. Nu o să mă apucacum să povestesc povestearomanului pe care l-am scris,las cititorii s-o citească şi sădecidă dacă o găsesc bunăsau rea.R.B.:Câtăautobiografie există înacest roman?S.G.B.: Cam 30 lasută.R.B.: De ce ai vrutsă scri un roman despre obsesiile talelegate de societatea în care trăim?S.G.B: Nu sunt obsesii sunt doarnemulţumirile mele faţă de o societatesăracă, coruptă şi deci bolnavă, pe careeu încerc, cât pot, să o schimb.R.B.: Eşti mulţumit de receptareape care o are poezia ta astăzi în spaţiulcultural românesc?S.G.B.: Având în vedere că volumul6696 www.oglindaliterara.romeu „Chipurile” a primit cinci premii,printre care şi Premiul Uniunii Scriitorilordin România, Premiul Mihai Eminescuş.a.m.d., plus vreo 40 şi ceva de recenziifavorabile în revistele culturale româneşti,aş fi ipocrit dacă aş zice cănu sunt mulţumit.R.B.: Se degradeazălimba română în acelaşitimp cu societatea? Înce măsură crezi că îi maiinteresează pe româniliteratura contemporană?S.G.B.: Nu cred căo limbă se poate degrada.Cred că pe români dacănu îi interesează literaturacontemporană ar trebui să-iintereseze pentru că, deşiclasicii sunt foarte buni,noi ăştia moderni suntem şi mai buni. Înplus, noile idei filosofice, politice etc. seregăsesc în literatura contemporană mailimpezi decât întotdeauna şi cred că peorice cititor ar trebui să-l intereseze acesteidei, cel puţin pentru o mai bună înţelegerea lumii în care trăim.A consemnat Raul Bastean