Ion M. Ungureanu - Oglinda literara

CONSEMNĂRIRelativement en contrepointGeorge Anca(urmare din numărul anterior)20 iulie 2010. Numită de Nicolae Iorga „maica ŢăriiRomâneşti”, Brăila, „starea de legendă a Dunării” (FănuşNeagu), magnetizează sensibilitatea cultural-ştiinţifică prinpersonalitati intrate in constiinta nationala si universala precumHaricleea Darclee, Panait Istrati, Nae Ionescu, Anton Dumitriu,Vasile Băncilă,Ilarie Voronca, Mihail Sebastian, Perpessicius,Petre Andrei, Ana Aslan, Ştefan Hepites şi atâţia alţii. Şi-audat întâlnire creatori din mai multe generaţii, atât din Brăila,cât şi din Bucureşti, printre vorbitori aflându-se: ConstantinGherghinoiu, Vasile Andru,Zamfir Bălan, Valeriu Sârbu, IonelCândea, Gheorghe Lupaşcu, Nicolae Grigore Mărăşanu,Luminiţa Dascălu, Nicuţa Bejan, Valentina Balaban, AdelinaPop, Lucian Chişu, Viorel Mortu-Coman, Stere Bucovală, VasileDatcu, Vasile Gaiţă, Ioan Cârâc, Aurel Buricea, Valeriu Mititelu,Marian Marinescu, Milica Gasparic, Valeriu Perianu, DumitruBarău, Tiberiu Sebastian Văduva.În program: Ionel Cândea: Brăila, maica Ţării Româneşti;George Anca: Mihai Eminescu, Nae Ionescu, Mihail Sebastian;Zamfir Bălan: Posteritatea lui Panait Istrati; Vasile Menzel:Actori brăileni: Nicolae Grigore Mărăşanu: Leviatan extins;Valentin Popa: Vasile Băncilă şi regionalismul culturii europene;Constantin Gherghinoiu: Perpessicius şi tinerii cercetători;Gheorghe Lupaşcu: Întâlniri cu Anton Dumitriu; Lucian Chişu:Spirit brăilean în literatura de ieri şi de azi; Vasile Andru: Destinulrevelat al poetului tânăr; Milica Gasparic: Fiul meu Ronald; IoanCârâc: Semiotică brăileană; Tiberiu Sebastian Văduva: DomniţaBrăiliţei; Vasile Gaiţă: Brăila plastică; Vasile Datcu: Prezenţebrăilene în actuala spiritualitate balcanică.31 august 2010. Legenda spune că Brâncuşi ar fi făcutaceastă juvenilă apreciere, vizitând se pare Episcopia (arhiveleorale nu se inventaseră): Râmnicu Vâlcea este cel mai frumosoraş românesc.Să ne închipuim şi pe, parţial omonimul său martiric(„brâncă-brânci”, cf. V. G. Paleolog), Brâncoveanu la Râmnic,odată cu peste 600 de ani de înscrisuri majoritar voievodale şiepicopale. Între Brâncoveanu şi Brâncuşi, vâlcenii şi-au construitdiscret şi mănăstiresc destinul colinar-cozian, ajungând, evident,Bucureştii sau Parisul însuşi. Anton Pann sau Gib Mihaescu,până la Constantin Mateescu şi mai tinerii ca el, au fost egalinspiraţi de Râmnic şi de Bucureşti. De-o fi Râmnicul cel mai„mic” Paris ori o sculptură brâncuşiana sau un trovant spălatde Olt-Gresarea ne vor intima creatori ai Râmnicului de azi.Invitaţi: Constantin Mateescu, Ilie Pârvu, Doru Moţoc, FelixSima, Augustina Constantinescu, Ioan St. Lazăr, Florin Epure,Gheorghe Deaconu, Ion Soare, Ion Predescu, Ion Crăciunescu,Ilie Gorjan, George Mirea, Gheorghe Smeoreanu, Ioan Barbu,Emil Catrinescu, State Burluşi.În program: Constantin Mateescu: R. şi Valhalla/Valahia;George Anca: Gib Mihăescu, D.H. Lawrence, Donna Alba; DoruMoţoc: Teatru cu Anton Pann; Ilie Gorjan: Posada; Ion Soare:Paradoxism şi dodism de Vâlcea; Ion Predescu: Râmnicul înpostmodernitate; Mihai Alexandru-Mihăeşti: Puterea energiei întelepatie şi hipnoză; Ioan St. Lazăr: Sfinţi şi martiri ai Râmnicului;Virgil Constantinescu: Sinuciderea în Bucureşti a vâlceanuluiDrăghicescu; Ion Andreiţă : Între Râmnic, Paris şi Roma; IonLazu: Inscripţii pe trovanţi; Laurenţiu Traşcă: Forma libre la Ruda.A fost lansată Enciclopedia Judeţului Vâlcea şi alte cărţi apărutela editurile vâlcene Fortuna, Antim Ivireanu, Petraş, Conphis,Bunavestire.28 septembrie 2010. Discret, aproape sponatan, creatoridin Târgovişte, Brăila şi Râmnicu Vâlcea au fost, în ultimele luni,oaspeţii Colocviilor de Marţi, găzduite de Centrul Pentru ActivităţiRecreative şi Inovare Ocupaţională. Ne-am bucurat împreunăde mesaje perene, vechi şi noi, relativizând cumva graniţelegeografiei literare – şcoala de proză, maica Ţării Româneşti,cel mai frumos oraş. S-au redeschis cu noi prezenţe AcademiaInternaţională „Mihai Eminescu”, Societatea de Etnologiedin România şi Diaspora, Asociaţia Culturală Româno-Indiană. De oriunde vor continua să sporească spiritul iscat deaceste fericite precedente, efectul armonizator „regional”/”local”- ”central” va fi cu siguranţă reciproc stimulator.Sărbătorim acum revista Oglinda literară de la Focşani,trecută de pragul a 100 denumere, zece ani de apariţie,cu participarea: Florin MicuIliescu, director al DirectieiCultură Vrancea, ŞtefaniaOproescu, secretar redactie,poet si prozator, Gabriel Funica,redactor şef adjunct, eseist,Gheorghe Andrei Neagu,redactor şef, prozator, la care seadăugă bucureşteni „vrânceni”.Sumar: Elisabeta Isanos:Centenarul tatălui meu EusebiuCamilar; Gheorghe Neagu: Zeceani de Oglindă literară; FlorinMicu Iliescu: O revistă literară în George Ancavremuri de criză; Gabriel Funica:Revistă literară de provincie încultura naţională; Ştefania Oproescu: Mioriţa şi noi; DumitruConstantin-Dulcan: Olimp-Dor; George Anca: Mioara şi Cangurul;Puşi Dinulescu: Absurdul postmodern; Gheorghe Istrate: VitraliuDumitru Pricop; Gheorghe Lupaşcu: poeta Victoria Tănase înVrancea; Sorana Georgescu-Gorjan: Pasărea Măiastră la 100de ani; Mihai Stan: O antologie bilingvă de poezie din România şiRepublica Moldova; Nicolae Drăgulănescu: Ştiinţele informaţieiîn România şi India; Doina Severin Boriceanu: Mioriţa africană;Tiberiu Sebastian Văduva: În căutarea spiritualităţii de unulsingur; Matei Ladea: Ace pe muzică de Vivaldi5 octombrie 2010. Literele şi Junii Braşovului. „Junii trebuiepriviţi ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare deprimăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soareluiasupra asprimii şi gerului iernii, începutul vieţii noi... iar serbareatrebuie considerată ca un cult religios precreştin, confirmată şide împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind unobicei cunoscut încă de la daci” (Julius Teutsch, cronicar sas).Literele, oprele scriitorilor braşoveni în vizită la Bucureşti se potvizualiza eventual într-o analogie cu aceşti juni - Junii Tineri, JuniiCurcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanţi, Junii Albiori, Junii Roşiorişi Junii Braşovecheni. Braşoava devine ficţiune, transfigurândcreativ sensurile ştiute - balivernă, minciună, scorneală, palavră,cu trimitere la obiceiul negustorilor braşoveni de a-şi lăudamarfa prin târguri, de cele mai multe ori în mod exagerat – şifiind purtată într-o ladă de Braşov, bogat ornamentată în culorişi foarte solidă .O întâlnire capitală, BB – Braşov-Bucureşti. Scriitori demarcă ai Braşovului de azi – Doru Munteanu, Ion Popescu-Topolog, Daniel Drăgan, Sorin Basangeac, Claudiu Mitan,Dumitru Nicodim, Gheorghe Lupaşcu, A. I. Brumaru, EugenAxinte, filosoful Alexandru Surdu, editorul Gabriela Dărăban vorintima centralitatea inspiraţiilor lor, nu fără lansarea monografieiJunilor sau a 33 interviuri pentru totdeauna, a altor cărţi apărutela editurile Astra, Pastel, Dealul Melcilor etc.În program: Doru Munteanu: Proza braşovenilor; AlexandruSurdu: Junii Braşovului; George Anca: Icoana creşterii rele cumijloace de-a o face şi mai rea; Ana Munteanu: Autori braşovenila editura Minerva; Ion Popescu-Topolog: Dealul melcilor; EugenAxinte: Poezie şi editură; Daniel Drăgan: Proză şi editură;Gabriela Dărăban: Pastel; A. I. Brumaru: Critici braşoveni;George Lupaşcu: Poeme Brăila-Braşov; Dumitru Nicodim:Poeme traduse în SUA; Sorin Basangeac: 33 pentru totdeauna;Poeţi braşoveni şi bucureşteni în recital: Eugen Axinte, SorinBasangeac, Gheorghe Lupaşcu, Dumitru Nicodim, George Anca,Puşi Dinulescu, Vasile Menzel, Elisabeta Isanos, Lucia Negoiţă,Doina Boriceanu, Elena Liliana Popescu, Paula Romanescu,Andra Rotaru, Ion Andreiţă, Cristi Pantelimon, Nicu Dascălu,Silvian Floarea, Nestor Ignat, Gheorghe Vrana, Matei Ladea,Sebastian Văduva.12 octombrie, 2010. Redescoperirea Indiei - pe teritoriulromânesc. Eminentul sanscritist Satyavrat Shastri a deschis, cuani în urmă, la Universitatea din Delhi, ca decan al Facultăţii deArte, un serial de conferinţe asupra studiilor sanscrite în Occidentcu „Sanskrit Studies in Romania”, pe care am avut onoarea s-osusţin. Între timp, Dr. Satyavrat a vizitat Romania, deveninddoctor de onoare şi al unei universităţi româneşti, India tindesă fie o superputere care-l recunoaşte pe Eminescu, se daudoctorate şi licenţe în indianistică. Parte a festivalului „NamasteIndia”, masa rotundă „Redescoperirea (renaşterea) Indiei- peteritoriul românesc” reuneşte indianişti români şi intelectualiindieni la post în ţara noastră.6712 www.oglindaliterara.ro