Ion M. Ungureanu - Oglinda literara

More documents

Recommendations

Info

OPINIIO VOCE VIGUROASĂ,INCONFUNDABILĂA POEZIEI SUD COREENECONTEMPORANELa fel ca şi în alte ţări ale lumii, exegeţiiliterari revin aproape ciclic invocând crizapoeziei (sau, după caz, starea critică aacesteia) ca o scuză pentru excesul decacofonii literare care inundă piaţa prinreviste, ziare şi prin enorma cantitate de cărţide poezie care apar an de an.O situaţie similară a fost subliniată demulţi critici literari sud coreeni confruntaţicu o diversitate confuză a poeziei coreenecontemporane. Unii dintre aceştia 1 considerăscena poetică sud-coreeană actuală destulde înşelătoare şi greu de categorisit datorităpluralităţii stilurilor şi fomelor abordate, caşi culturii de masă căreia i se acordă uninteres deosebit în mediile culturale ş literaredin această ţară. Unii sunt de părere că,pornind de la anumite criterii de tip elitist,ajunge să constatăm pluralitatea de formeşi expresii poetice oarecum în contradicţiecu tendinţele acestor vremuri,precum şi cu manifestăriledin viaţa individuală şi ceanaţională. Toţi sunt, însă,până la un punct, de acord căpoezia sud-coreeană de aziare o voce cu totul distinctăfaţă de cea de ieri, iar poeziaviitorului va diferi de cea de aziatât prin conţinut, cât şi prinforma sa.Exegeţii şi criticii literarisud-coreeni au încercat, nuîntotdeauna cu succes, săcuprindă pluralitatea vocilorpoetice de azi în diversecategorii şi grupări. Unii dintreei sunt de părere că poeţiisud-coreeni contemporaniar aparţine unor grupări etichetate drepttradiţionaliste, moderniste, experimentaliste.În opinia altora, la cele trei categoriide mai sus se mai adaugă cea a aşa-zişilor„poeţi spiritualişti”, curent ilustrat de creaţiapoetică remarcabilă a lui Park Je Chun 2 .Totuşi, sunt mulţi dintre cei carepreferă să considere şi curentul spiritualistca aparţinând grupării tradiţionaliste, iar caargumente invocă faptul că mulţi poeţi dinaceastă grupare găsesc în tradiţia poeticăcoreeană o relevantă deosebire sub aspectultematicii, manierelor de exprimare literară şial tehnicilor folosite. De asemenea, se aratăcă, indiferent cât de mult ar încerca aceştiasă scape complet de sub influenţa tradiţieiliterare, care este cuprinsă în mare parte înlimbajul poetic folosit, demersul lor nu esteunul complet reuşit. Aceasta pentru că limbanu numai că este o purtătoare a tradiţiilor,literaturii şi a culturii, ci şi o lentilă prin carevedem lumea şi universul înconjurător.În acelaşi timp limba este şi omodalitate de exprimare a propriei noastrefiinţe, a trăirilor şi sentimentelor pe care leavem. Vitalitatea şi frumuseţea, precumşi sonoritatea, inerente limbii coreene seregăsesc în poezie, întrucât sensurile şifrumuseţea poeziei se întreţes cu fibra limbii.Poeţii aparţinând grupării tradiţionalisteDan Brudaşcuşi-au îndreptat privirea spre aşa-ziseleabordări spirituale în poezia lor. Unii dintre eiabordează subiecte şi teme de tip tradiţional,îşi reexaminează şi restabilesc relaţii intimecu natura, dar nu doar cu lumea fizică, adicăcu lumea naturală, ci şi cu cea a speculaţieimetafizice. Totodată, credem că, pe lângăexplorarea limbii şi culturii coreene, ei suntîn căutarea de impulsuri lirice, de metaforeşi imagini, care să confere cea mai potrivităexpresie propriilor lor îndoieli, speranţe,viziuni şi sentimente.Am recurs la această succintătrecere în revistă a ceea ce consider căeste definitoriu pentru poezia sud-coreeanăcontemporană în încercarea de a sugeracă poeta Youngsuk PARK, al cărei debuteditorial s-a petrecut în România, la sfârşitulanului trecut, prin publicarea, la EdituraSedan, a volumului bilingv (englez şiromân) „Portretul unei fete/The portret of a girl” 3 seînscrie în aceste căutări deînnoire continuă a limbajuluisău poetic, fără, însă, aneglija sau trece cu vedereaspaţiul bogatei şi diverseitradiţii poetice din ţara sade origine. Asta pentru că,în opinia noastră, poetaeste preocupată deopotrivăde problemele intime aleindividului, de condiţia umană,în ansamblul ei, dar şi demarile probleme, complexeşi grave, ale umanităţii pentrucare încearcă găsirea celormai adecvate răspunsuri.Recentul ei volum nu este,totuşi, deloc axat pe probleme sociale saucele de ordin politic, poate şi datorită faptuluică, trăind mai multă vreme departe derealităţile din propria ţară , ea n-a fost obligatăsă se confrunte cu ele. Lectura poemelorcuprinse în acest volum ne sugereazăpreocuparea autoarei de a internalizarealitatea externă şi semnificaţia acesteiasub forma unor chestiuni ontologice, pentrucă poeta pare a fi angajată în explorarea„frontierelor conştiinţei umane”, creaţia sapoetică evitând cu abilitate şi har abordăricomune sau superficiale. Cred că existăo legătură uşor detectabilă între poeziasemnată de Youngsuk Park şi geniul poeticcoreean, exprimat în creaţii de tip hyangga,kayo, sijo şi kasa, ea făcând cu multăconvingere şi har legătura dintre acesteforme tradiţionale şi poezia sud-coreeanăcontemporană. Youngsuk PARK este unpoet de o uriaşă sensibilitate, care încearcăsă-şi explice şieşi lumea în care trăieşte,sensurile acesteia şi impactul pe careaceastă lume înconjurătoare îl are asuprasentimentelor pe care le nutreşte.Lectura poeziilor ei sugerează legăturiviabile cu tradiţiile budiste şi taoiste coreene,dar şi cu literatura clasică a acestei ţări.Autoarea foloseşte un limbaj extrem deplastic şi de suplu, iar întreaga sa poeziesugerează o remarcabilă intuiţie estetică.Pentru cititorul român mai puţin cunoscătoral tradiţiilor bogate şi complexe ale lumiidin care ea provine, poate că multe dintreaceste trăsături sunt mai puţin sesizabile.Nu putem, totuşi, să nu remarcăm spiritulşi imaginaţia sa, prezenţa a numeroaseelemente ce ţin, cum spuneam, de gândireabudistă şi taoistă, dar şi legătura cu creaţiapoetică din alte spaţii, îndeosebi cu poeziilenord-americancei Emily DICKINSON.Nu putem, de asemenea să nuremarcăm şi destul de frecventa introspecţiepropusă de poetă, care reflectă, în opinianoastră, confruntarea cu propriul eu, darşi meditaţia interioară şi profundă privindcondiţia umană.În acelaşi timp, ea ne invită să sesizămşi faptul că explorează frecvent lumea ce-ipopulează viaţa de zi cu zi, nu ca un gestgratuit, ci ca o încercare de a face legătura,prin intermediul versului ei, cu oameni şilucruri, dar şi cu întâmplări îndepărtate întimp şi spaţiu.Descoperindu-i acestea, dar şi multealte trăsături ale scrisului său poetic, miamdat silinţa de a-i traduce versurile şi înlimba română pentru a oferi iubitorilor depoezie din ţara noastră şansa de a lua pulsulpoeziei sud coreene, dar şi de a descoperi ovoce poetică profundă, sensibilă, novatoare,inconfundabilă, dar, în acelaşi timp, într-obenefică relaţie cu creaţia poetică aînaintaşilor ei.Lectura versurilor poetei YoungsukPARK ne face, aşadar, nu doar să oadmirăm pentru calităţile ei incontestabile,ci şi să apreciem nivelul elevat, competitiv alpoeziei ce se scrie astăzi în sudul PeninsuleiCoreene._______________1 Vezi, în acest sens, opiniile extrem de pertinenteale renumtului poet, traducător şi strălucit diplomtChang Soo Ko, deţinătorul Marelui PremiuInternaţional Pentru Poezie la ediţia din 2003 aFestivalului Internaţional de Poezie „Lucian Blaga”de la Cluj-Napoca, cuprinse în Prefaţa la volumulsău de taduceri în limba engleză a operei poetuluiPark Je Chun..2 În opinia majorităţii exegeţilor literari din Coreeade Sud, Park Je Chun ar fi cel mai mare poetsud coreean contemporan, poezia sa fiindtradusă în numeroase limbi, locale şi de circulaţieinternaţională, iar el beneiciind de recunoaştere,prin preii şi distincţii, pe o scară largă. Din păcate,din câte ştiu, până în prezent poezia sa nu a fosttradusă şi în limba română.3 Youngsuk Park, Portretul unei fete/Theportrait of a girl, traducere în limba română de dr.Dan BRUDAŞCU, Cluj-Napoca, Editura Sedan,2010.4 Poeta Youngsuk Park a trăit multă vreme înSUA, iar vreme de cinci ani, până în luna mai2010, ca lector de limbă coreeană la Universitatea„Babeş-Bolyai” şi apoi director fondator al CentruluiCultural Coreean din Cuj-Napoca, în România.Aici, dovedind o impresionantă putere de muncă,har şi dăruire, a acţionat pentru a promovavalorile culturii, istoriei, literaturii şi spiritualităţiisud coreene în ţara noastră. De asemenea,este autoarea traducerii în limba coreeană aversurile cuprinse în ediţia engleză-coreeană,respectiv româno-coreeană a antologiei noastreintitulată Voices of contemporary RomanianPoets. De asemnea, poeta a iniţiat o serie demanifestări culturale, sub semnul cooperăriiromâno-coreene, la Cluj-Naoca, Dej, Baia Mare,Ştei (jud. Bihor), participând la lansări de carte,vernisaje de expoziţii de artă caligrafică, galede filme, expuneri, prelegeri, mese rotunde etc.Şederea sa în România a însemnat, între altele,pe lângă înfiinţarea, la Cluj-Napoca, a unui extremde activ Centru cultural coreean, obţinerea deburse şi trimiterea a zeci de studenţi români lacursuri universitare şi de masterat la universităţidin Coreea de Sud, obţinerea de sprijin financiarpentru publicarea unor volume despe istoria şicultura ţării sale etc.6740 www.oglindaliterara.ro
DOCTORICEŞTEDan UngureanuPe marginea fostei dezbateri despreinvatamintul din RomaniaLe-am cerut studentilor mei, anul III Romana-Engleza,sa comenteze, in engleza, un poem englez din secolul XIX, laalegere.Trei sferturi n-au putut numi nici un poet englez din secolulXIX si nici o poezie. (Au studiat in anul II Byron, Coleridge,Wordsworth, Shelley). Unul a povestit un roman de Dickens.Cinci au povestit piesa de teatruRomeo si Julieta (numitaalternativ “roman“, novel, ori poem). Restul de cincisprezecedin saizeci, care si-au amintit totusi o poezie, au scris totusi inengleza. Am corectat mai jos greselile lor :Pluralul lui viu nu e vi, ci vii. verbul a lua nu se scrie i-au.obijnuit e incorect. Ii nu se scrie despartit, i-i.sa de-a e incorect (corect e sa dea). Nu se zice propiu, cipropriu.them nu poate inlocui their. No se poate spune them motherin loc de their mother.intitulated nu exista in engleza (cf. Merriam-Webster) .combinated nu exista in engleza.to enjoy of life e incorect ( verbul to enjoy e tranzitiv).writted e incorect in loc de wrote.poetry nu e identic cu poem.lirycs nu e ortografiat corect, si cu siguranta nu inseamnatextul unei poezii, ci versurile unui cintec.roman nu exista in engleza, corect e novel.disapointness nu exista, corect e disappointment.beautifuly thing e incorect.tryed e incorect.gaves nu exista (give sau gave).tooked place e incorect.tabloul Gioconda nu e de Picasso, ci de Leonardo da Vinci.Romeo and Juliet nu e un roman.Romeo and Juliet nu e un poem.Shackspear nu se scrie astfel.Daca se dadea admitere la facultate ei ar fi cazut laadmitere.Toti acesti tineri vor deveni profesori de limba englezasi romana peste trei luni.Imi este inexplicabil cum asemenea studenti pot deveniprofesori, cind in orinduirea veche, bolsevica si totalitarista, ein-ar fi putut nici macar trece admiterea. Cum s-a ajuns in aceastasituatie ? Putin dupa Revolutie, prin 1995, cred, au aparut locurilecu taxa la Universitati. Ceva mai tirziu s-a suprimat concursul deadmitere. Astfel, Universitatile au dat de gustul banilor. Studentiideveneau intangibili. De vreme ce plateau, prezenti sau nu,trebuiau sa treaca examenele, trebuiau sa capete diplome.Dupa diplome, dadeau concursul de titularizare, pe care nu-lluau, ramineau suplinitori, si titulari negasindu-se, tot suplinitoriipredau.Primii studenti pe bani au terminat prin 2000. Primii lor eleviau terminat liceul prin 2004. Dupa implementarea programuluiBologna , studentii au terminat in trei ani in loc de patru sau cinci,cu lucrari de licenta de saizeci de pagini, nu de o suta sau douasute. Lucrarile scurte pot fi cumparate sau descarcate contra costde pe Internet, de pe situri specializate (o suta de lei bucata).Liceenii intra pe bani la Universitate, fara admitere,termina in trei ani, devin profesori suplinitori, iar elevii lor sintprost pregatiti, mai prost pregatiti decit precedentii. Paradoxal,se face mai multa scoala la liceu decit la Universitate : la liceu,profesorii pot inca sa lase repetenti elevii care nu invata, fiindcaliceul e gratuit, iar profesorii nu sint platiti dupa numarul de elevi.Studentii sint mai prost pregatiti decit elevii de liceu.Le-am cerut celor saizeci de studenti ai mei referate. Dinsaizeci, mi-au dat referate vreo 20. Din ele, zece erau transcrise(control paste) de pe un sit internet, www.referate. ro.O vina pentru situatie o are asa-numitul invatamint axat pecompetente. In noul sistem, elevii, vezi doamne, nu mai tocescwww.oglindaliterara.roATITUDINIdate seci, ci dobindesc competente. Mare este confuzia dincapetele pedagogilor de scoala noua ! Exista materii axate pecompetente (a invata engleza, franceza ori muzica inseamna sastii vorbi engleza, franceza, respectiv sa cinti, fluieri sau fredonezimelodii). Exista materii bazate pe cunostinte (istoria, geografia,anatomia si zoologia, de pilda). Exista materii intermediare,ca biologia si chimia, in care competentele si cunostintelesint complementare. Cultura generala e alcatuita doar dincunostinte. Educatia axata pe competente naste monstri, fiindcaa sti cine a pictat Gioconda e o cunostinta, nu o competenta.O alta studenta, tot de anul III Litere, ma instiinteaza ca poetulei preferat e Macedonski, autorul frumosului poem Mistretul cucolti de argint. Pe vremea mea, a numi pe cineva “autorul meupreferat” presupunea macar sa-i poti identifica poeziile. Sepresupune ca un absolvent de engleza stie dupa trei ani ca inengleza, romanul se numeste novel.Universitatea zulusaEste imperativ necesar, e indispensabil ca sa se revina laUniversitatea gratuita cu concurs de admitere si cu numar limitatde locuri. E suficient ca s-a inchis un cerc vicios, ca absolventiide universitati fast-food au virusat invatamintul gimnazial si liceal,si trimit universitatilor liceeni care nu stiu nimic. Conform cu situlQS, Quaquarelli Symonds, Israelul, tara mica, cu suprafataMoldovei, are trei universitati pe locurile 102, 114 si 132 din lume.Carolina din Praga e pe locul 230 in lume. Universitatea EotvosLorand din Budapesta e pe locul 400. Universitatea Bucurestie pe locul 500, linga Universitatea din Szeged , (populatie166 000 locuitori) universitatea Kwazulu din Africa de Sud, dinBangladesh , Kazahstan si Sri Lanka . Universitatea din Liublianae pe locul 400. Universitatea Iagelona din Polonia e pe locul 302.Universitatea Ben Gurion, din desertul Neghev, e pe locul 323.Universitatea Babes-Bolyai este dupa locul 600, linga nisteuniversitati saudite, srilankeze si kazahe (nisip, jungla, nisip).Situl ARWU al Institutului de Pedagogie al Universitatii Jiao Tongse opreste la primele cinci sute de universitati din lume, unde pela coada se afla Universitatea Kwazulu Natal, cea din Liubliana sicea din Wellington, Noua Zeelanda. Universitatea din Bucurestiare de ajuns din urma universitatea zulusa din Durban , ceaslovena (Liubliana, 280 000 locuitori) si cea din Wellington (386000 locuitori, la capatul lumii, in largul Pacificului) .Am expus in Observatorul cultural, numarul 296 din 2005,cazul unui profesor universitar de latina . Greselile de traducerepe care le facea demonstrau o cunoastere precara a limbii latine.(Solilocviile lui Augustin) Aliud est enim exhausta pestis,aliud consopita. Una este o epidemie terminata, altceva e oepidemie care mocneste.Dan Negrescu, traducere la Solilocvii, p. 60: „…una sintsecaturile molimei, si alta scufundarile in somn adinc“.(Etica lui Abelard) Poenitentia est commissa deflere etflenda non commitere. Cainta inseamna sa deplingi cele savirsitesi sa nu savirsesti lucruri de deplins.Dan Negrescu, Etica lui Abelard, p. 81: „Cainta a fost dataspre a plinge, dar nu inseamna ca plinsul o si face eficienta“.(Solilocviile lui Augustin) Hoc ergo unum superiuspraetermiseras. Trecusesi cu vederea acest lucru mai sus. DanNegrescu, traducere la Solilocvii, p. 82 : „Asadar, acest lucru ilpui mai presus“.(Toma de Aquino, De ente et essentia) sicut diaphaneitasde aëre…“ – …ca transparenta la aer…Dan Negrescu, traducere, p. 85: „… starea diafana inarama…“.Un om care confunda a neglija cu a pune mai presus, si careconfunda transparenta aerului cu opacitatea aramei, prevedeamin acel articol, va deveni in curind conducator de doctorate inlimba si literatura latina .Profetia mi s-a adeverit. Din 2009, profesorul dr. DanNegrescu, de la Facultatea de Litere din Timisoara , conducedoctorate in limba si literatura latina .Invatamintul romanesc e prabusit cu totul. Predau profesoricare fac greseli de clasa a sasea. Absolva cu diploma studenticare acum cinsprezece ani ar fi cazut la admitere. Conducdoctorate oameni total necalificati.Comisia centrala de acreditarea titlurilor universitare face conducatori de doctorat in gluma.Sint un excelent prooroc.Nu se mai mire nimeni ca n-avem universitati remarcabilecu cercetatori remarcabili, cind insisi conducatorii de doctorat sefac din carton lipit cu aracet.CodaAm cunoscut din mers, pe strada, in aprilie 2010, unî6741
Page 4:
E S E UARGUMENTE PENTRU A SUSŢINEC
Page 9 and 10:
GRĂDINAINCANDESCENTĂ (III)Ziua a
Page 11 and 12:
JURNALDIEZ(urmare din numărul ante
Page 13:
POEZIELIVIUPENDEFUNDAGEORGEPETROVAI
Page 16 and 17:
ESEUIoan PopescuSTALIN MI-A FURAT C
Page 18 and 19:
ESEUVirginia Bogdan„Dans la prose
Page 24 and 25:
1001 nopţiPATRICIALIDIAŞeherezada
Page 26 and 27:
NOTE DE LECTURĂAvatarurile„Lupul
Page 28 and 29:
PORTRETE ÎN PENIŢĂOrizontul crit
Page 30 and 31:
ESEURealismulTermenul de realism ar
Page 32 and 33:
PROZAAŞA CUM AU FOSTARUNCATE ZARUR
Page 34 and 35:
SCRIITORI ÎN AGORATELEVIZIUNEADĂU
Page 36 and 37:
REPERE CRITICEGEORGE BACIU -PURTĂT
Page 39 and 40:
Familia Coşbuc la TismanaSorin Pop
Page 41 and 42: NOBLEŢEA CAILORLIBERIConstantin P.
Page 43 and 44: O aniversare cu caziere GULAG:Mande
Page 45: LAMPA ŞI NOPŢILE LUI CARAGIALELEC
Page 48 and 49: BLITZ-INTERVIURI„În mod evident,
Page 51 and 52: al asociaţiei de locatari/propriet
Page 53 and 54: Patru turnători de luxîn siajul o
Page 55 and 56: Isabela Vasiliu-Scraba, MiracolulBi
Page 57 and 58: Carte - educaţie -cultură la Emin
Page 59 and 60: Fenomenul transcendenţei în poezi
Page 61 and 62: SCRISUL CA DESTINIMPRESII DESPRE PO
Page 63 and 64: Nichifor Crainic - exeget alpoeziei
Page 65 and 66: POEZIENICOLAEDABIJA(din volumul Poe
Page 67 and 68: ...Cine simte că are ,,har”se po
Page 69 and 70: studentă la Canto. Am mai cântat
Page 71 and 72: Tata Oancea în paginide ziareÎn a
Page 73: cu care, încet, încet se obişnui
Page 76 and 77: NOTESVocabularul latin creştin,fun
Page 78 and 79: ARTEGhani Alani saudrumul caligrafi
Page 80 and 81: PROZACoală de idee...1. M-am plict
Page 82 and 83: INTERVIU„Ultimul mesaj al cosmona
Page 85 and 86: Ultimul guénonianGlose pe marginea
Page 87 and 88: INTELECTUALIIDEMOCRAŢIEINicolae Ma
Page 89 and 90: Spre deosebire de foştiisăi coleg
Page 91: POEZIEMELANIA CUCLILIANALAZARPOEME
Page 95 and 96: Tărâmul canceros(urmare din numă
Page 97 and 98: Peştera celor veşnic osândiţiPe
Page 99: Ştefania OproescuVITRINA CU REVIST
show all

Ion M. Ungureanu - Oglinda literara

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?