30.04.2013 Views

Lege ºi ambiguitate - Editura BIBLIOTHECA

Lege ºi ambiguitate - Editura BIBLIOTHECA

Lege ºi ambiguitate - Editura BIBLIOTHECA

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

CRONICĂ LITERARĂ<br />

ÎN 2005, doua tinere prozatoare erau<br />

nominalizate la premiul de debut pe anul precedent<br />

al României literare: Ioana Baetica,<br />

pentru „Fişă de înregistrare” şi Ioana Bradea,<br />

pentru romanul „Băgău”. Cea de-a doua,<br />

care-şi începea cartea cu propoziŃia de largă<br />

circulaŃie pe internet „Sunt o doamnă, ce pula<br />

mea!”, a câştigat laurii, în vreme ce prima a<br />

trebuit să se mulŃumească cu nominalizarea.<br />

Ambele cultivau stilul „noii pornografii”<br />

franceze, ilustrată, între alŃii, de<br />

Marie Nimier (care-şi formulează<br />

astfel aspiraŃiile secrete:<br />

„Am visat un om fără chip care<br />

îmi mângâia alene gâtul. Era în<br />

picioare în mijlocul unui spaŃiu<br />

gol, iar eu eram aşezată pe un<br />

scăunel lânga el. Din corpul lui<br />

ieşea un sex imens, sprijinit la<br />

orizontală de nişte furci înfipte<br />

în pământ.”) ori de Lolita Pill<br />

(ucenică a lui Frédéric<br />

Beigbeder), care-şi începe şi ea<br />

o carte (“Hell”, 2002) în felul<br />

următor: „Sunt o japiŃă. Una<br />

de-aia pe care n-o poŃi înghiŃi;<br />

de cel mai rău soi, o japiŃă din arondismentul<br />

al XVI-lea, îmbrăcată mai bine decât amanta<br />

patronului tău”. În acelaşi stil, Ioana Baetica<br />

(despre care va fi vorba aici), nu se lasă mai<br />

prejos: „Azi i-am gustat din urină. Am ieşit<br />

amândoi să ne uşurăm în spatele casei,<br />

lăsându-i pe ceilalŃi aproape beŃi înăuntru, să<br />

se scălâmbăie haotic pe muzică rock, cu ochii<br />

scoşi din orbite şi cu Ńigările agăŃate de buze.<br />

Eu i-am spus că mi-a îngheŃat fundul, iar el şi-a<br />

pus palmele late pe fesele mele goale, ca să le<br />

încălzească. Apoi am făcut pipi”. Ar fi de făcut<br />

aici, dincolo de zecile de observaŃii care-Ńi pot<br />

veni în minte, cel puŃin una: dacă tot te apuci<br />

să utilizezi un astfel de limbaj, trebuie să-l<br />

radicalizezi până la capăt, adică să spui/ scrii<br />

nu fund, urină, fese ori pipi, ci să utilizezi<br />

sinonimele lor mai tari şi mai suculente. Ceea<br />

ce autoarea face (totuşi!) pe parcursul<br />

romanului, numind cu gura plină toate<br />

organele, conjugând aşijderea verbele<br />

Anul XII, Nr. 10-12 (139-141) • oct.-dec. 2011<br />

Tudor Tudor Cristea Cristea<br />

Cristea<br />

FLUTURI PE LAMPÃ*<br />

* Ioana Baetica Morpurgo, ImigranŃii, <strong>Editura</strong><br />

Polirom, Iaşi, 2011, ColecŃia Ego Proză, 384 pag.<br />

adiacente şi chiar dând impresia că aceasta<br />

ar fi principala miză a scrierii sale. Care-şi are,<br />

după cum e şi normal într-o lume (literară)<br />

democratică, susŃinătorii şi admiratorii ei.<br />

DUPĂ succesul (sau semieşecul, dacă<br />

Ńinem cont că, totuşi, n-a obŃinut premiul acela<br />

al revistei bucureştene) din 2005, Ioana<br />

Baetica, devenită, prin căsătorie, şi<br />

Morpurgo, a emigrat în Anglia şi s-a stabilit<br />

în districtul Dorset, situat în<br />

sud-vestul insulei, la Canalul<br />

Mânecii. Organizează acolo<br />

conferinŃe pe teme variate,<br />

invitând (cum facem şi noi pe<br />

la casele de cultură) diverse<br />

personalităŃi, dă lecŃii de pian<br />

unor copii şi scrie. Aşadar,<br />

valorificându-şi noua condiŃie,<br />

dar şi vechea înclinaŃie pentru<br />

literatura ce se vrea şocantă în<br />

limbaj, concepŃii şi viziune<br />

(sic!), ne vine cu „ImigranŃii”,<br />

un soi de roman alcătuit prin<br />

alăturarea a cinci poveşti.<br />

<strong>Editura</strong> Polirom, unde a apărut, vrea să creadă<br />

despre această carte următoarele: „De pe<br />

fundalul policolor al Londrei se desprind cinci<br />

siluete, cu trecutul şi destinul lor: Răzvan,<br />

Maria, Traian, Sabina, Gruia. Poveştile lor<br />

decurg paralel, cu excepŃia câtorva momente<br />

aleatorii şi fulgerătoare în care se întretaie,<br />

fără consecinŃe. Un doctorand gay, de stânga,<br />

o pictoriŃă de mâna a doua, un stock broker,<br />

o femeie care are grijă de un bătrân pe moarte<br />

şi un sans papier uşor autist au în comun un<br />

singur lucru: cetăŃenia română. Ioana Baetica<br />

Morpurgo prinde în aceste cinci destine<br />

exemplare alchimia uneia dintre cele mai<br />

teribile experienŃe umane – cea a<br />

dezrădăcinării”. Avem aici, fără îndoială, un<br />

comentariu „de piaŃă”, menit a face cartea să<br />

depăşească interesul strict al unui public de<br />

nişă (alcătuit din cei câŃiva congeneri ai<br />

autoarei) şi să stârnească un interes mai larg.<br />

<strong>Editura</strong> procedează (nu pentru prima dată)<br />

asemenea comercianŃilor care scriu pe<br />

tricourile de plastic că ar fi din bumbac. În<br />

orice caz, autoarea pune şi ea umărul la această<br />

nobilă cauză prin titlu, prin mottouri<br />

13

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!