ANALE ŞTIINŢIFICE - Baza de date a revistelor ştiinţifice

SI. Vozdvijenskii et al (2001), O.V. Markovskaia (2001), Ş.R. Gurukov (2002), au
raportat, că la bolnavii cu arsuri profunde, operaţi în decursul primelor 3 zile după traumatism,
complicaţiile infecţioase, consumul de preparate medicamentoase şi termenul de aflare în
staţionar au fost mai mici, comparativ cu pacienţii arşi operaţi la termen mai tardiv [15, 21, 17 ].
După părerea unui şir de autori, restabilirea rapidă a integrităţii tegumentelor cutanate
după excizia crustei postcombustionale, este metoda optimă de tratament [31, 32]. Adepţii
necrectomiilor precoce, în primele 24 de ore de la traumatism, consideră ca înlăturarea maselor
necrotice în mod urgent, înainte de a se infecta ducturile exocrine a glandelor cutanate şi
tromboza vaselor de calibru mic în zona leziunii, ca fiind foarte bine argumentată [3, 27, 12].
Gusak V.K. et al., (2000), au raportat indicatorii complicaţiilor şi letalităţii în dependenţă
de termenul aplicării tratamentului chirurgical. Astfel, la efectuarea necrectomiilor precoce la o
suprafaţă de arsură de la 10 la 19% din suprafaţa totală a corpului, pacienţii au dezvoltat sepsis în
25,9% cazuri, pneumonia - în 37,3 % cazuri, letalitatea a fost de 18,5%. În cazul necrectomiilor
tardive, pacienţii au dezvoltat sepsis în 53,8% cazuri, pneumonia - în 54% cazuri, letalitatea a
fost de 26,9% [18].
M.G. Krutikov et al., (2000), au cercetat biopsiile plăgilor postcombustionale la 8 pacienţi
arşi în primele 5 zile de la traumatism [1]. În acest studiu, la 75% din bolnavii examinaţi,
microorganismele au fost găsite doar la suprafaţa crustei, cu un număr mic de germeni, date
clinice pentru infecţie nu au fost găsite. Invazia bacteriană nu a fost depistată nici la un bolnav pe
parcursul a primele 4 zile de la momentul traumatismului, ceea ce permite de a considera această
perioadă ca fiind optimă pentru efectuarea necrectomiilor chirurgicale [2, 9]. Cercetarea
biopsiilor din plagă la 6-12 zile după traumatism, la 50% din pacienţi a depistat creşterea
cantitativă a nivelului de infectare mai mare de nivel critic.
Astfel, mulţi cercetători consideră metoda necrectomiilor precoce ca fiind metoda optimă
de restabilire a tegumentelor cutanate la copii cu arsuri profunde, aceasta permiţând nu doar de a
scurta termenul de restabilire a tegumentelor, dar şi de a preveni dezvoltarea complicaţiilor
toxico-septice la majoritatea pacienţilor arşi. În multe lucrări este demonstrat că nu orice pacient
poate fi operat înainte de a ieşi din şoc combustional. În fiecare caz trebuie de apreciat totalitatea
de parametri homeostatici, în special a indicilor hemodinamici [22] şi a regimului de oxigenare a
organismului bolnavului.
N.I. Atiasov (1972), consideră o probleemă majoră efectuarea necrectomiilor precoce,
dificultatea de apreciere a profunzimii arsurii, în legătură cu ce, în cadrul exciziei ţesuturilor în
combustiile de gradul IIIB-IV, pot fi excizate şi ţesuturile viabile ce au suportat arsură de gradul
IIIA. Problemă majoră în implementarea pe larg a necrectomiilor precoce, este dificultatea de
apreciere în termen precoce a hotarului între sectoarele de arsură profundă şi de arsură
intermediară. Cea mai importantă şi mai complicată este aprecierea profunzimii combustiilor în
termeni precoci de la traumatism la copiii din primii 5 ani de viaţă, datorită specificului
anatomo-fiziologic [11]. Dificultatea aprecierii profunzimii arsurilor în primele zile după traumă
frecvent este cauza unui tratament neadecvat în termeni neadecvaţi. Frecvent sunt întâlnite
situaţiile când însăşi prezenţa arsurii profunde este sub semn de întrebare sau hotarele acestei
arsuri sunt neclare [14].
Interes din punct de vedere atât practic cât şi teoretic reprezintă întrebarea: la ce zi şi la ce
suprafaţă este necesar de a efectua necrectomia chirurgicală, ca ţesuturile sănătoase să nu fie
lezate. Sunt propuse multiple metode de diagnosticare a profunzimii plăgilor postcombustionale,
însă foarte puţine din acestea şi-au găsit locul în practica combustională.
Date veridice sistematizate despre utilizarea necrectomiilor precoce în tratamentul
complex a copiilor în primii 5 ani de viaţă cu arsuri profunde, în literatura specializată nu sunt
elucidate suficient, ce a şi servit drept scopal a acestui studiu.
Putem conchide, că rezultatele necrectomiei precoce, depind de vîrsta traumatizatului,
potenţialului funcţional, de importanţa dezechilibrelor volemice, metabolice, de suprafaţa,
profunzimea arsurii şi de indicaţia corectă ca moment operator etc.