ANALE ŞTIINŢIFICE - Baza de date a revistelor ştiinţifice

The precocious estimation of the stopped pregnancy causes and propper risk degree
determination in the infant death in every definite case,would contribute to the decrease of IID
incidence and reproductive losts in general.
Rezumat
Creşterea considerabilă şi persistentă a numărului de sarcini stagnate în ultimul deceniu a
determinat studierea cauzelor care condiţionează acestă complicaţie ireversibilă a sarcinii. În
scopul determinării cauzei dominante care a provocat stagnarea sarcinii, la femeile cu sarcină
oprită în evoluţie s-a efectuat examenul morfologic al raclatului obţinut pe calea înlăturării
instrumentale a produsului de concepţie.Au fost incluse în studiu 243 de femei la care sarcina s-a
oprit în evoluţie până la 22 de săptămâni de gestaţie.
Elucidarea oportună a cauzelor stagnării sarcinii şi interpretarea adecvată a gradului de risc
pentru deces fetal în fiecare caz concret, ar putea contribui la diminuarea incidenţei opririi în
evoluţie a sarcinii şi a pierderilor reproductive în general.
Actualitatea temei
Creşterea persistentă din ultimii ani a numărului de sarcini care se opresc în evoluţie la
diferite termene de gestaţie dictează necesitatea studierii cauzelor care condiţionează această
complicaţie ireversibilă în sarcină. Pentru diagnosticarea cauzei dominante care a provocat
stagnarea sarcinii este important de a aprecia schimbările secundare ale vilozităţilor placentei
timpurii, care după moartea embrionului o perioadă îndelungată de timp rămâne unicul „martor"
al evenimentelor ulterioare ce se produc în sacul corial şi endometrul din vecinătate [1].
Morfologia raclatului, după părerea mai multor autori, ar trebui să determine algoritmul ulterior
de investigaţii şi tratamentul înaintea următoarei sarcini [3].
Conform datelor literaturii de specialitate, un semn morfologic important al patologiei
cromozomiale a embrionului este dezvoltarea incompletă a vilozităţilor corionului [2]. În special,
sunt caracteristice dereglările de vascularizare ce evoluează până la absenţa completă a vaselor;
degenerarea hidropică progresivă a stromei până la formarea de lacune; modificări hipoplastice
şi atrofice ale epiteliului corial.
Dereglarea proceselor de vascularizare a vilozităţilor secundare ale corionului este
condiţionată în mod direct de aplazia sau moartea precoce a embrionului, care este „iniţiatorul"
de bază al hematogenezei şi angiogenezei din mezenchimul extraembrionar [4]. Dereglarea
vascularizării se manifestă de asemenea prin întreruperea diferenţierii vilozităţilor
mezenchimale, fapt dovedit de către lipsa vilozităţilor intermediare şi tronculare, care în condiţii
normale sunt bine dezvoltate deja la a 8-a săptămână de sarcină [5].
Vilozităţile mezenchimale incomplet dezvoltate frecvent sunt supuse edemului şi
degenerării hidropice a stromei până la formarea de lacune chistice. În acest caz este necesar de a
face diagnosticul diferenţial cu mola hidatiformă parţială, care se manifestă histologic prin
creşterea trofoblastului sinciţial şi celular pe suprafaţa vilozităţilor edemaţiate, iar în alte tipuri
de patologie cromozomială sinciţiotrofoblastul este hipoplastic [7].
În caz de patologie cromozomială a embrionului endometrul, de regulă, are o transformare
gravidară relativ completă cu o structură tipică pentru termenul precoce de sarcină a glandelor
endometriale în formă de ferestrău, forma glomerulară a arterelor spiralate şi transformarea
deciduală finalizată a stromei [6].
Indiferent de geneză, patologia endocrină în final se produce din cauza insuficienţei
structural-funcţionale a corpului galben. În acest caz apare o hipoprogesteronemie relativă care
duce la anumite dereglări în endometru. După datele literaturii ştiinţifice, transformarea
gravidară incompletă a endometrului se manifestă prin imaturitatea criptelor glandulare, care îşi
păstrează structura tubulară şi au un lumen dilatat de diferit grad, dar nu formează glandele în
formă de ferestrău, caracteristice unei sarcini uterine dezvoltate normal, imaturitatea arterelor
spiralate, care se remarcă prin pereţi relativ subţiri sau au aspectul unor structuri sinusoidale;
66