02.06.2013 Views

ANALE ŞTIINŢIFICE - Baza de date a revistelor ştiinţifice

ANALE ŞTIINŢIFICE - Baza de date a revistelor ştiinţifice

ANALE ŞTIINŢIFICE - Baza de date a revistelor ştiinţifice

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

La pacientele cu preeclampsie severă în ambele loturi predomină naşterile premature, dintre<br />

acestea cele mai multe sunt în grupul 29-33 săptămîni <strong>de</strong> gestaţie.<br />

Cei mai importanţi factori <strong>de</strong> risc asociaţi preeclampsiei severe, după inci<strong>de</strong>nţă, au fost<br />

patologia renală (63.33%) în 2000-2001 şi (70%) în 2007-2008) , obezitatea ( (36.6%) respectiv<br />

(60%) în 2007-2008), vîrsta femeiei peste 30 <strong>de</strong> ani (46.66% respectiv 33.3 %, şi hipertensiune<br />

arterială cronică (48.66% si 30% în 2007-2008).<br />

Dupa stabilirea unei noi clasificari şi i<strong>de</strong>ntificarea exactă a criteriilor <strong>de</strong> diagnostic ale<br />

preeclampsiei severe, odata cu publicarea Ghidului în 2003, se remarcă creşterea procentului <strong>de</strong><br />

menţionarea a diagnosticului prezumtiv <strong>de</strong> preeclampsie severă <strong>de</strong> la 32.1% în primul lot la<br />

56.6% în lotul al doilea. Astfel, noile standarte au contribuit la facilitarea stabilirii diagnosticului<br />

<strong>de</strong> preeclamsie severă.<br />

Studiind semnele clinice prezentate <strong>de</strong> către pacientele cu preeclampsie severă, relevate<br />

statistic au fost durerile în epigastru înregistrate in 60% respectiv 86.6% din cazuri. Alte acuze<br />

<strong>de</strong>s mentionate au fost cefalee, vertij, greţuri şi vomă, şi <strong>de</strong>reglări vizuale.<br />

Tensiunea arterială sistolică la internare în primul grup a constituit în medie 152.8 mmHg<br />

±22.6 mmHg cu valori minime şi maxime cuprinse între 130 şi 190 mmHg. Tensiunea arterială<br />

diastolică a constituit în medie 102.1±13.1 cu valori minime şi maxime cuprinse între 90 şi 130.<br />

În cel <strong>de</strong> al doilea grup, tensiunea arterială sistolică la internare a constituit în medie<br />

163.±15.9 mmHg cu valori minime şi maxime cuprinse între 140 şi 180. Tensiunea arterială<br />

diastolică a constituit în medie 106.3±11.7 cu valori minime şi maxime cuprinse între 90 şi 130.<br />

Valoarea medie a proteinuriei în primul grup a constituit 0.47±0.4 g/l (valori cuprinse între<br />

0.033 si 1.3 g/l). Valoarea medie a proteinuriei în grupul al doilea a constituit 0.69±0.9 g/l<br />

(valori cuprinse între 0.033 si 3.0 g/l). Trombocitopenia a fost <strong>de</strong>pistată la 13.33% în lotul 2000-<br />

2001 şi 10% în lotul 2007-2008. Enzimopatie au prezentat 23.33% in 2000-2001 şi 26.66% în<br />

2007-2008. Oliguria a fost prezentă la 16.66 % din lotul 2000-2001 şi la 13.33% din lotul 2007-<br />

2008. Datele clinice şi paraclinice sunt similare in ambele grupuri, <strong>de</strong>ci, rezultatele tratamentului<br />

pot fi comparabile.<br />

Studiind complicaţiile materne, la pacientele cu preeclampsie, nu a fost înregistrat nici un<br />

caz <strong>de</strong> mortalitate maternă şi eclampsie în nici unul dintre grupe. Dereglări cardiovasculare şi<br />

sindrom HELLP au prezentat cîte 3.33% in ambele loturi, retard <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare intrauterină a fost<br />

i<strong>de</strong>ntificat în 33.3% în primul grup şi 30% in grupul al doilea, situaţia a fost similară şi în cazul<br />

ruperii premature a pungii amniotice.<br />

Astfel, în cadrul studiului nu au fost i<strong>de</strong>ntificate diferenţe esenţiale în complicaţiile materne<br />

între cele 2 loturi <strong>de</strong> studiu.<br />

Reesind din scopul lucrarii, a fost comparată durata tratamentului intensiv pină la<br />

rezolvarea sarcinii in ambele grupuri <strong>de</strong> studiu. S-a constat că noile strategii <strong>de</strong> tratament au<br />

redus perioada <strong>de</strong> terapie intensivă <strong>de</strong> la 12.3 zile în 2000-2001, la 4.2 zile în 2007-2008.<br />

Studiind caracteristica comparativă a tratamentul medicamentos s-a remarcat optimizarea<br />

şi minimalizarea medicamentelor administrate. Astfel:<br />

- S-a redus numărul <strong>de</strong> preparate antihipertensive administrate concomitent <strong>de</strong> la 3 la 2. Dacă in<br />

2000-2001 la 80% dintre paciente se administrau concomitent 3 preparate antihipertensive, iar un<br />

singur antihiperteniv nu a fost administrat nici intr-un caz, in 2007-2008, tratamentu cu un singur<br />

antihipertensiv a fost instituit la 46.66% din paciente.<br />

- Medicamente antihipertensive utilzate mai frecvent in cadrul schemelor <strong>de</strong> tratament in 2000-<br />

2001 au fost Eufilin, Clofelin, Bendazol şi Furasemid, iar in 2007-2008 Metildopa si Nifedipin<br />

- S-au exclus diureticele din tratament<br />

- S-au introdus administrarea Corticosteroizilor antenatal <strong>de</strong> la 0% in 2000-2001la 70% în 2007-<br />

2008.<br />

- A crescut rata administrării anticonvulsivantelor (cu MgSO4) <strong>de</strong> la 38.3% la 86.66% in loturile<br />

studiate.<br />

296

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!