ANALE ŞTIINŢIFICE - Baza de date a revistelor ştiinţifice

Concluzii
1. Rezultatele studiului clinic demonstrează efectul terapeutic al preparatului Raviset 100
mg., administrat sub formă de supozitoare vaginale, în tratamentul dismenoreei primare.
2. Pentru pacientele cu dismenoree primară, tratamentul cu Raviset supozitoare vaginale
reprezintă o alternativă medicamentoasă eficientă de prevenire şi reducere a durerii menstruale.
3. Rezultatele studiului demonstrează că administrarea Ravisetului este o metodă
eficientă în tratamentul miomului uterin simptomatic, cu rezultate evidente în ceea ce priveşte
hemoragiile uterine patologice, asociate tumorii. Astfel, tratamentul cu Raviset 100 mg. sub
formă de supozitoare vaginale a avut un succes de 87,1% în stoparea sângerărilor uterine.
4. Pentru pacientele cu miom uterin simptomatic, tratamentul cu Raviset supozitoare
vaginale reprezintă o alternativă medicamentoasă eficientă de reducere a hemoragiilor uterine
patologice asociate tumorii. Metoda a avut un succes de 87,1% în stoparea sângerărilor uterine.
5. Ravisetul se va indica sub formă de supozitoare vaginale, în doză de 100 mg. Modul
administrării - 1 supozitor vaginal pe zi, aplicat în fornixul vaginal posterior. În caz de
necesitate, este posibilă administrarea mai frecventă a remediului, dar cu respectarea unui
interval de 6 ore între administrări şi monitorizarea indicilor hemodinamici (TA, Ps). Durata
tratamentului se va decide individual (în medie 5 zile), în dependenţă de tabloul clinic şi evoluţia
simptomatologiei.
6. Eficienţa terapeutică înaltă a metodei, costul acceptabil, modelul simplu de posologie,
tolerabilitatea locală bună şi accesibilitatea remediului permit propunerea metodei pentru
utilizarea în practica ginecologică.
Bibliografie
1. Bettendorf, B., Shay, S., Tu, F. Dysmenorrhea: contemporary perspectives Obstet
Gynecol Surv. 2008 Sep; 63(9):597-603.
2. Bhat, A.S., Tandan, S.K., Kumar, D., Krishna, V., Prakash, V.R. The interaction
between inhibitors of nitric oxide synthase and cyclooxygenase in formalin-induced pain in
mice: an isobolographic study. Anesth. Analg. 2008 Mar; 106(3):978-84.
3. Christiansen, J.K. The facts about fibroids. Presentation and latest management options.
Postgrad Med 1993 Sep1;94(3):129-34,137.
4. Dawood, M.Y. Nonsteroidal anti-inflammatory drugs and changing attitudes toward
dysmenorrhea. Am J Med. 1988 May 20;84(5A):23-9.
5. Deligeoroglou, E. Dysmenorrhea. Ann N Y Acad Sci. 2000;900:237-44.
6. Ee, C., Pirotta, M. Primary dysmenorrhoea--evidence for complementary medicine. Aust
Fam Physician. 2006 Nov; 35(11):869.
7. Friptu, V., Todiraş, M., Cardaniuc, C. Acţiunea noradrenalinei (NA) asupra arterelor
uterine umane în caz de miom uterin şi influenţa bromurii de S-etilizotiouroniu asupra
reactivităţii vasculare adrenergice uterine. Buletin de Perinatalogie 2003 (3): 44-48.
8. Haney, A.F. Clinical decision marking regarding leiomyomata: what we need in the next
millennium. Environ Health Perspect 2000, 0ct;108 Suppl 5:835-9.
9. Hickei, M., Farquhar, C. Update on treatment of menstrual disorders. MJA 2003;
178(12):625- 629.
10. Jones, A.E. Managing the pain of primary and secondary dysmenorrhoea. Nurs Times.
2004 Mar 9-15;100(10):40-3.
11. Rand, M.J., Li, C.G. Nitric oxide in the autonomic and enteric nervous systems. In:
Nitric Oxide in the nervous system, edited by S. Vincent Acad. Press, London, New York. 1995:
262-79.
12. Roy, S.N., Bhattacharya, S. Benefits and risks of pharmacological agents used for the
treatment of menorrhagia. Drug Saf. 2004: 27(2): 75-90.
13. Shwayder, J.M. Pathophysiolgy of abnormal uterine bleeding. Obstet Gynecol Clin
North Am 2001 Jun; 27(2): 219-34.
14. Stewart, E.A. Uterine fibroids. Lancet 2001 Jan 27; 357 (9252): 293-8.
44