Curs (moodle) – format pentru printare - OvidiusMD

asanarea focarului, , se vor aplica grefe osoase spongioase după tehnica
Papineau în I, II sau III timpi (fig.46).
Chirurgia în trei timpi, indicată de Knight şi Wood, s-a dovedit
satisfăcătoare şi presupune următoarele etape:
1. Sechestrectomie.
2. Grefă de piele liberă despicată.
3. Grefă osoasă şi lambou cutanat.
Fig. 46 Tehnica
Papineau de tratament
chirurgical al osteomielitei
cronice.
A.Osteomielita cronică;
B. Debridare;
C. Grefă osoasă;
D. Ţesut de granulaţie.
Primul timp. Sechestrectomia şi asanarea focarului presupun excizia
cât mai completă a ţesutului cicatriceal şi ridicarea corpilor străini (sechestre).
Trebuie respectată pe cât posibil continuitatea osului. Adesea osul este dens,
scleros. În cazul în care calitatea sa este îndoielnică, se va exciza. Plaga se
pansează a plat cu o compresă vaselinată pentru a o menţine descoperită şi
dacă este necesar, se aplică imobilizarea gipsată.
Pansamentul se schimbă după 8 sau 10 zile pentru a examina plaga,
sau aşa cum au sugerat Knight şi Wood, după 5-7 zile. Între 10 zile şi trei
săptămâni, plaga este în general acoperită de ţesut de granulaţie şi este
pregătită să primească grefa de piele liberă despicată.
Al doilea timp. Grefa cutanată. Se pregăteşte plaga şi zona donatoare
pentru intervenţie. Se prelevează grefa de piele cu o grosime de 0.3 mm.
Gesturile chirurgicale sunt cunoscute şi constau în chiuretarea ţesutului de
granulaţie (degranulare), plasarea grefei la nivelul plăgii putând fi suturată sau
nu. După ce grefa este complet integrată vascular, iar infecţia s-a menţinut
inactivă pe o perioadă suficientă de timp, de regulă 3-6 luni, se poate trece la
cel de-al treilea timp al reconstrucţiei.
Al treilea timp. Grefa osoasă şi lamboul cutanat. Antibioticele se
administrează timp de 3-4 zile preoperator şi trebuie continuate 10-14 zile
postoperator. Tipul de grefă osoasă indicat este diferit, prelevat şi aplicat după
metodele cunoscute. Importantă este şi maniera în care se închide plaga, fără
tensiune printr-una din metodele următoare:
1. decolarea şi afrontarea marginilor cutanate.
2. prin practicarea inciziilor de degajare sau decolând un lambou
dublu pediculat la nivelul plăgii, pe una sau pe ambele margini.
3. dacă este necesar, cu ajutorul unui lambou prelevat de pe
membrul opus sau de la nivelul abdomenului.
Urmează imobilizarea gipsată caracteristică.
În focarele de pseudartroză supurată se adaugă o imobilizare fermă
prin fixator extern după asanarea osoasă şi a părţilor moi. Astăzi se ajunge
excepţional la amputaţie, de obicei nu pentru leziunile osoase, cât mai ales
pentru leziunile părţilor moi (leziuni nervoase sau vasculare asociate), precum
şi în caz de degenerare epiteliomatoasă a traiectelor fistuloase vechi.
În condiţiile actuale, datorită folosirii antibioticelor şi mai ales datorită
cunoaşterii mai profunde a principiilor tratamentului chirurgical, se poate
aprecia că osteomielita cronică poate fi vindecată cu păstrarea funcţionalităţii
segmentului de membru interesat.
În pseudartrozele infectate Papineau practică în primul timp rezecţia
segmentară, urmată de osteosinteză şi grefă spongioasă autogenă, iar dacă este
nevoie, grefă cutanată.