96 tefan MUNTEANU prin lrgirea vreuneia din ele, ci prin înlturarea tuturora, ca adausuri arbitrare, i cu aceasta prin întoarcerea la starea natural a experienei pure“ 48 . Principalii reprezentani ai acestui gen de monism, pe care îi numete Petrovici, sunt Mach i Avenarius. Pentru Mach, spre exemplu, distincia dintre spirit i corp nu exist în realitate, ci este creaie mintal arbitrar, izvorât în urma contactului dintre oameni. Aadar, prin contactul cu ali oameni, individul a descoperit contiina semenilor si, pe care n-o poate percepe aa cum percepe lumea fizic. Din acel moment, pentru el s-a produs ruptura între fenomenele fizice, care pot fi percepute de toi, i fenomenele sufleteti, care pot fi percepute doar de ctre individul care le triete. Wundt, dei adversar al lui Mach i, dei este categorisit adesea ca spiritualist, când analizeaz existena materiei i a spiritului, opereaz tot cu criteriul „experienei pure“. Potrivit concepiei sale, observ Petrovici, exist „o singur experien, pe care noi o putem privi i o privim din dou puncte de vedere. Din punctul de vedere nemijlocit, în atârnare de subiectul nostru (i atunci avem ceea ce se cheam psihicul) i din punct de vedere mijlocit, independent de subiectul nostru (i atunci avem natura fizic). În fapt avem o singur experien unitar, pe care noi o despicm dup punctele noastre de vedere i astfel dobândim lumea fizic pe de o parte i lumea sufleteasc de alt parte“ 49 . Constatm deci c, pe baza experienei imediate, adepii monismului „experienei pure“ tgduiesc eterogenitatea celor dou realiti (spiritul i corpul). În replic, Ion Petrovici, pentru a pune în eviden lipsa de temei a acestei teorii scrie: „afirmrii c exist în fapt o singur realitate pe care noi o descompunem dup punctele noastre de vedere, se poate opune cu un egal temei, c exist o realitate multipl pe care contiina noastr o unific într-un tot“ 50 . Mai departe, împotriva tezei potrivit creia intuiia ne prezint unitatea lumii, unitate pe care apoi o sparge intelectul sunt aduse argumente din psihologie. „Dac dar psihologia ne spune c actele de percepere intuitiv se continu, se desvâresc prin actele de judecat logic, atunci este peste putin s mai admitem c primele exprim realitatea obiectiv, adevrat, pe când cele de-al doilea împrind-o, exprim numai puncte de vedere ale noastre, inexistente obiectiv“ 51 . În concluzie, potrivit concepiei lui Ion Petrovici, cele dou domenii ale realitii, corpul i spiritul, sunt eterogene. Iar în ce privete monismul „experienei pure“, nu numai c nu ofer o soluie, dar înfund problema într-un loc fr ieire. Bibliografie Bogdan-Duic, G. (1905): „Întâia tez român pentru doctorat în filozofie”, în Revista General a Învmântului, Anul I, Nr. 5, decembrie. Petrovici, Ion (1905): Paralelismul psiho-fizic, Bucureti, Atelierele Grafice Socecu Petrovici, Ion (1906): „Spirit i corp”, în Revista General a Învmântului, Anul I, Nr. 9, aprilie. Petrovici, Ion (1926): „Monismul „experienei pure“, în volumul Cercetri filosofice, ediia a II-a, Tipografia Ion C. Vcrescu, Bucureti. Surdu, Alexandru (1995):Substana transcendent la Ion Petrovici, în volumul Vocaii filosofice româneti, Bucureti, Editura Academiei Române. 48 Petrovici, Ion (1926): op.cit., p. 134. 49 Idem, p. 138. 50 Idem, p. 141. 51 Idem, p. 143.
1. 1.1. Concept Preluând soluia consacrat în Codul penal anterior, legiuitorul Codului penal introduce, prin dispoziia înscris în art. 22, desistarea ca o cauz general de nepedepsire cu vocaia de aplicare exclusiv prin modalitatea tentativei întrerupte în beneficiul exclusiv al autorului. Potrivit textului art. 22 C.P., este aprat de pedeaps fptuitorul care s-a desistat ori a împiedicat mai înainte de descoperirea faptei producerea rezultatului. Cum împiedicarea producerii rezultatului, cea de-a doua cauz de nepedepsire reglementat prin acelai text vizeaz modalitatea tentativei perfecte, desistarea privete, fr îndoial, tentativa întrerupt. Introducerea desistrii ca o cauz general de nepedepsire a cazurilor de întrerupere voluntar a executrii mai înainte ca aceasta s fie descoperit împiedicându-se astfel de bun voie de ctre chiar autorul faptei consumarea acesteia, se întemeiaz atât pe luarea în consideraie a schimbrii de atitudine survenit în conduita subiectiv-obiectiv a fptuitorului cât i pe raiunea c nepedepsirea cazurilor de abandonare voluntar a executrii poate îndeplini rolul unei încurajri a fptuitorilor, în adoptarea nestânjenit a unor asemenea reveniri. 1 În tiina dreptului penal, prin desistare se înelege întreruperea, încetarea de ctre fptuitorul însui, de bun voie, a executrii începute mai înainte de descoperirea faptei. În alte legislaii cum este cea german, desistarea constituie o cauz facultativ de nepedepsire, instanele de judecat 1 <strong>George</strong> Antoniu (1996): Editura Soc., Tempus, Bucureti.
- Page 1 and 2:
“
- Page 3:
CUPRINS Scrisoare ctre cititori Liv
- Page 7:
Letter to the readers This is the s
- Page 10 and 11:
10 Gheorghe POPA eficien maxim legi
- Page 12 and 13:
12 Gheorghe POPA Potrivit acestei t
- Page 14 and 15:
14 Gheorghe POPA stupefiante; e. s-
- Page 16 and 17:
16 Gheorghe POPA — art. 215 C. pe
- Page 18 and 19:
18 Gheorghe POPA 4. Extrdarea 4.1.
- Page 20 and 21:
20 Gheorghe POPA Legea stabilete re
- Page 22 and 23:
! "
- Page 24 and 25:
24 George NEAMU the social work gra
- Page 26 and 27:
26 George NEAMU standards regarding
- Page 28 and 29:
28 George NEAMU of a very recent da
- Page 30 and 31:
!"# $#! ! %
- Page 32 and 33:
32 Liviu DRUGU, Toader GHERASIM, Ca
- Page 34 and 35:
34 Liviu DRUGU, Toader GHERASIM, Ca
- Page 36 and 37:
36 Liviu DRUGU, Toader GHERASIM, Ca
- Page 38 and 39:
38 Liviu DRUGU, Toader GHERASIM, Ca
- Page 40 and 41:
40 Liviu DRUGU, Toader GHERASIM, Ca
- Page 42 and 43:
! " # $ $
- Page 44 and 45:
44 Ionela Aurora BRATU care fuzione
- Page 46 and 47:
46 Ionela Aurora BRATU emblema soci
- Page 48 and 49:
En distinguant le langage, la langu
- Page 50 and 51: 50 Nicoleta BOTEZ La planification
- Page 52 and 53: 52 Nicoleta BOTEZ depuis le milieu
- Page 54 and 55: În ultimii 15 ani, utilizarea term
- Page 56 and 57: 56 Dumitru BONTA Auditul i
- Page 58 and 59: Lucrarea Ci de manipulare prin disc
- Page 60 and 61: 56 Florin-Mihai CPRIOAR receptorul
- Page 62 and 63: 58 Florin-Mihai CPRIOAR
- Page 64 and 65: 60 Florin-Mihai CPRIOAR cu fia post
- Page 66 and 67: In most organizations today, manage
- Page 68 and 69: 64 Mihaela TARULESCU communication
- Page 70 and 71: 66 Mihaela TARULESCU g) Miming igno
- Page 72 and 73: Întotdeauna, cel care încalc o no
- Page 74 and 75: 70 Ioan CIOCHINA BARBU 2.
- Page 76 and 77: 72 Ioan CIOCHINA BARBU latura obie
- Page 78 and 79: 74 Ioan CIOCHINA BARBU d) trecerea
- Page 80 and 81: 76 Ioan CIOCHINA BARBU În situaia
- Page 82 and 83: 78 Ioan CIOCHINA BARBU Aceast preve
- Page 84 and 85: 80 Ioan CIOCHINA BARBU natur s prej
- Page 86 and 87: 82 Ioan CIOCHINA BARBU 3.2. Rspunde
- Page 88 and 89: 84 Angelica COBZARU Cu cât turismu
- Page 90 and 91: 86 Angelica COBZARU Principiul con
- Page 92 and 93: ! "# ! $
- Page 94 and 95: 90 tefan MUNTEANU inferioare, sunt
- Page 96 and 97: 92 tefan MUNTEANU este aa, atunci c
- Page 98 and 99: 94 tefan MUNTEANU una i aceeai subs
- Page 102 and 103: 98 Gheorghe POPA având posibilitat
- Page 104 and 105: 100 Gheorghe POPA fa de victim. În
- Page 106 and 107: 102 Gheorghe POPA urmrit i, prin ur
- Page 108 and 109: ! " # $
- Page 110 and 111: 106 Emilia MUNTEANU À cette dualit
- Page 112 and 113: 108 Emilia MUNTEANU donc nous somme
- Page 114: 110 Emilia MUNTEANU le pestiféré,
Change language