BULETIN ğTIIN IFIC - Universitatea George Bacovia

14
Gheorghe POPA
stupefiante;
e. s-a cerut în scris asistena autoritilor române de cpitanul navei sau de un
agent diplomatic ori funcionar consular al statului al crui pavilion este arborat de nav.
Pe cale de convenii internaionale nu sunt supuse jurisdiciei statului român nici
trupele strine staionate pe teritoriul României sau în trecere pe acest teritoriu; de regul,
se aplic legea statului cruia aparin acele trupe. Prin convenii bilaterale se stabilete
regimul juridic al trupelor staionate sau în trecere pe un teritoriu strin,
Infraciunilor svârite în strintate li se aplic legea penal român în baza
principiilor personalitii, realitii i universalitii, denumite în literatur principii complementare,
prin a cror intervenie se acoper limitele aciunii legii penale în spaiu impuse
de principiul teritorialitii.
3.1. Principiul personalitii legii penale
Aplicarea legii penale române pentru principiul personalitii are loc în cazul svâririi
infraciunilor în strintate de ctre un cetean român sau o persoan fr cetenie care
domiciliaz în ara noastr. Consacrat în art. 4 C. pen., principiul personalitii impune o
conduit conform cu legea cetenilor români i strini care au domiciliul în ara noastr, nu
numai când se afl în ar, ci i în cazul deplasrii lor în strintate.
Acest principiu în literatura penal, a fost cunoscut sub denumirea de principiul
naionalitii sau al ceteniei. O asemenea formulare a condiiilor de reglementare a legislaiei
române este necorespunztoare, întrucât codul nu limiteaz aplicarea legii penale române
numai la cetenii români, ci o extinde i asupra persoanelor domiciliate în România.
Pentru aplicarea legii penale române dup principiul personalitii, se cer întrunite
mai multe condiii, unele referitoare la fapte, altele la persoana fptuitorului.
3.1.1. Condiii referitoare la fapt
Legea penal cere ca infraciunea s se fi svârit în afara teritoriului rii. Formularea
de „svârirea unei infraciuni“ trebuie îneleas în sensul art. 144 C. pen., adic o infraciune
consumat, o tentativ pedepsibil sau un act de cooperare la svârirea unei fapte
prevzute de legea penal român (coautorat, instigare sau complicitate).
Aa cum rezult din interpretarea art. 4 C. pen., fapta svârit în afara teritoriului rii
se cere s fie infraciune potrivit legii penale române. Actualul Cod penal nu mai impune
condiia dublei incriminri, adic a incriminrii faptei svârite ca infraciune atât în legea
naional, cât i în legea statului unde a avut loc. Dac, dup svârirea faptei în strintate,
intervine o lege de dezincriminare în statul nostru, urmrirea penal nu va mai începe, iar
dac a început, va înceta. în cazul în care fapta este incriminat i de legea strin,
tragerea la rspundere penal se face în condiiile prevzute de legea român, fr a se
putea invoca, de ctre ceteanul român, dispoziiile mai favorabile, care, eventual, ar exista
în reglementarea strin. Dezincriminarea faptei, intervenit în statul strin, nu profit
infractorului român sau strin, domiciliat în ar, întrucât nu intereseaz reglementarea dat
de statul strin i nici modificrile intervenite în acea legislaie.
Dac fptuitorul a fost judecat în strintate i a executat pedeapsa pronunat de
instana strin, în cazul în care acelai cuantum a fost pronunat i de instana român,
cele dou raporturi juridice s-au stins în acelai timp. Admiând c instana român a
pronunat o pedeaps mai mare, ceea ce a executat în strintate se va deduce din
pedeapsa pronunat de organul de judecat din ara noastr (art. 89, C. pen.), urmând ca
fptuitorul s execute restul de pedeaps, cu condiia s nu fi intervenit amnistia, graierea