BULETIN ğTIIN IFIC - Universitatea George Bacovia

Particularitile rspunderii disciplinare în domeniul sntii 73
Aa dup cum s-a subliniat în doctrin 14 , „Teoretic este posibil ca dispoziia pe
care a executat-o, în aceste condiii, funcionarul public, s aib totui un caracter
ilegal. Dar cel care a executat-o nu va rspunde disciplinar dac a urmat în prealabil
procedura prescris de lege. Rspunderea va reveni, deci, numai celui care a struit în
a da un ordin ilegal.“
Pornindu-se de la prevederile cuprinse în Ordonana de Urgen a Guvernului nr.
2/2001 15 , care indic, printre cauzele care înltur caracterul contravenional al faptei,
i infirmitatea 16 în literatura juridic s-a apreciat c i infirmitatea salariatului
constituie i o cauz de nerspundere disciplinar bazat pe analogia legii 17 .
În Codul muncii, abaterea disciplinar este definit generic, ea nefiind
concretizat prin îniruirea unor fapte care pot constitui abateri; aceast situaie d
posibilitatea angajatorului s aprecieze o mai mare sfer de fapte care pot constitui
abateri disciplinare i pe care le poate concretiza într-un regulament intern adoptat la
specificul activitii acestuia.
În Legea nr. 188/1999 – Statutul funcionarilor publici sunt enumerate, limitativ,
faptele care constituie abateri disciplinare, ceea ce poate duce la concluzia unei
încorsetri a conducerii instituiei în a aprecia abaterile disciplinare care nu pot fi altele
decât cele expres prevzute în art. 65 alin. 2 din Statutul funcionarilor publici.
Aceste abateri sunt:
a) întârzierea sistematic în efectuarea lucrrilor;
b) neglijena repetat în rezolvarea lucrrilor;
c) absene nemotivate de la serviciu;
d) nerespectarea, în mod repetat, a programului de lucru;
e) interveniile sau struinele pentru soluionarea unor cereri în afara cadrului
legal;
f) nerespectarea secretului profesional sau a confidenialitii lucrrilor cu acest
caracter;
g) manifestri care aduc atingere prestigiului autoritii sau instituiei publice în
care îi desfoar activitatea;
h) desfurarea, în timpul programului de lucru, a unor activiti cu caracter
politic;
i) refuzul de a îndeplini atribuiile de serviciu;
j) înclcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibiliti, conflicte
de interese i interdicii stabilite prin lege pentru funcionarii publici;
k) stabilirea de ctre funcionarii publici de execuie de relaii directe cu petenii în
vederea soluionrii cererilor acestora.
Personalului funcionari publici din structurile CNAS i a caselor de asigurri de
sntate le sunt aplicabile urmtoarele sanciuni 18 :
a) mustrare scris;
b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioad de pân la 3 luni;
c) suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, dup caz, de
promovare în funcie public pe o perioad de 1-3 ani;
14 Ion Traian tefnescu, op. cit., p. 643.
15 Privind regimul juridic al contraveniilor, publicat în Monitorul Oficial nr. 410/25.07.2001, aprobat cu
modificri prin Legea 180/2002, publicat în Monitorul Oficial nr. 2689/22.04.2002.
16 Art. 11 din Ordonana prevede: „Caracterul contravenional al faptei este înlturat în cazul legitimei
aprri, a strii de necesitate, constrângerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilitii, beiei
involuntare complete, erorii de fapt, precum i infirmitii (subl. ns.), dac are legtur cu fapta svârit.“
17 Ion Traian tefnescu, Infirmitatea – cauz de nerspundere disciplinar, în „Dreptul“ nr. 2/2002, p. 76-84;
idem, Tratatul de dreptul muncii, p. 644. De asemenea, pentru argumente în plus, a se vedea Alexandru
iclea, Andrei Popescu, Constantin Tufan, Mrioara Tichindelean, Ovidiu inca, op. cit., p. 667-668.
18 Art. 65 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 – Statutul funcionarilor publici, republicat.