! "# ! $ % &% ! Potrivit concepiei lui Ion Petrovici, relaia dintre spirit i corp constituie problema central a oricrei filosofii. Drept urmare, în lucrrile sale, aceast tem se bucur de o atenie deosebit. În mod expres, abordarea chestiunii o întâlnim, mai întâi în teza de doctorat Paralelismul psiho-fizic (1905) i, mai apoi, în studiul Spirit i corp, aprut în „Revista General a Învmântului“, anul I, Nr. 8 i 9, martie i aprilie 1906, precum i în studiul Monismul „experienei pure“, cuprins în lucrarea Cercetri filosofice din 1907. În volumul Paralelismul psiho-fizic, Petrovici urmrete evoluia modurilor de explicare a relaiei spirit-materie, chestiune devenit un fel de laitmotiv al metafizicii europene. Pentru c, dac în sens larg, termenul „paralelismul psiho-fizic“ indic o mare problem filosofic, acceptat de majoritatea gânditorilor, în sens îngust, denumete teoria ce abordeaz relaia suflet-corp, teorie care difer de la un curent filosofic la altul. Meritul filosofului român const în faptul c a examinat sistematic teoriile emise i i-a exprimat concepia personal asupra problemei. Pornind de la clasificrile formulate de Hoffding i Villa, pe de o parte, i Wundt, pe de alt parte, el reine cinci teorii principale asupra relaiei spirit-materie. Acestea sunt: a) dualismul materialist, b) dualismul spiritualist, c) materialismul monist, d) spiritualismul monist i e) monismul paralelist. Înainte de a poposi asupra fiecreia, Petrovici îi construiete câteva instrumente inedite de analiz. Nu îl intereseaz doar msura în care aceste teorii sunt corecte ori nu, ci vrea s afle, în cazul celor incorecte, cum a fost posibil s apar i s fie împrtite. În acest scop, el propune dou criterii, respectiv, criteriul claritii i criteriul logic.
Substana, spiritul i corpul, în concepia lui Ion Petrovici 89 Criteriul claritii trimite la obinuina oamenilor de a reduce, în procesul cunoaterii, fenomenele mai obscure la cele mai clare. Aplicat asupra binomului corp-suflet, aceast obinuin ar fi trebuit s conduc la apariia, mai întâi, a teoriei materialismului monist, întrucât lumea fizic apare mai clar cugetului omenesc. Petrovici constat c nu s-a întâmplat aa i caut regula dup care variaz claritatea. În acest sens, descoper c „De câte ori e vorba despre o «ratio essendi», claritatea e de partea materiei întotdeauna; când îns e vorba de «ratio fiendi», atunci se gsete când de partea spiritului, când a materiei“ 1 . Continuând explicaia, adaug: „Când vrei s tii ce este un lucru, atunci eti dispus a-l reduce la materie totdeauna (aceasta e mai clar în aceste ocazii); iar când te întrebi de ce devine un lucru, atunci lmureti, dup felul lucrului acela, când c-o cauz psihic, când cu una material (claritatea variaz)“ 2 . i înc o lmurire: „în ce privete claritatea, ea e totdeauna la materie când e vorba de cauza «essendi», iar în privina cauzei «fiendi», este când la materie când la suflet“ 3 . În timp, criteriul claritii a fost înfruntat de principiile logicii nscânde. Nu au lipsit nici compromisurile i nici combinrile flexibile între criteriul claritii i logica adevrat. Aceasta deoarece „cel dintâi cere claritatea în apariie, cel de-al doilea reclam claritatea în unitate“ 4 . Dei prezint neajunsuri, criteriul claritii se bucur de avantajul c ferete pe cercettor de pericolul ipotezelor, obligându-l la afirmaii clare i verificabile. În schimb, ipoteza logic îl conduce pe Ion Petrovici la mai multe adevruri, de care va ine seama în abordarea relaiei corp-suflet. Primul este c „orice manifestare material are drept origine alt manifestare tot material i atunci când dispare trebuie s se transforme tot într-o manifestare material“ 5 . Explicaia Logica nu poate s confirme un schimb de vigoare între manifestri aa de eterogene, precum fenomenele trupeti, care se manifest în spaiu i timp, i fenomenele spirituale, care se desfoar numai în timp. De aici rezult i cel de-al doilea adevr: „Sufletul, în forma cea mai embrionar cu putin, îns suflet, trebuie s existe în orice fptur“ 6 . Neacceptarea lui ar conduce la concluzia absurd c „lumea sufleteasc, în momentul când apare, provine din nimic“ 7 . În aceast situaie, Ion Petrovici conchide: „decât s m restrâng în marginea claritii, i s afirm c nu exist alt contiin decât a mea, sau s afirm din acelai scrupul al evidenei clare, ipoteza timid, c nu exist suflet decât maximum la flori, mai bine afirm cu toat lipsa de control al evidenei percepute, dar cu toat întrirea evidenei cugetate, existena sufletului universal“ 8 . Înarmat cu aceste criterii i adevruri, precum i cu convingerea c problema relaiilor dintre manifestrile fizice i cele sufleteti trebuie conceput „ca o combinaie dintre dou categorii de fenomene cu totul strine, care nu se confund i nici nu se înrâuresc“ 9 , Petrovici trece la analiza celor cinci teorii menionate. Dualismul materialist, considerat ca fiind cea dintâi concepie asupra raportului corp-suflet, dei este de sorginte mitologic, se bucur de mare audien. Potrivit acestei explicaii, omul, precum i celelalte forme ale existenei, sunt compuse din dou substane materiale, una grosier (corpul) i alta mai subtil (sufletul). Este o explicaie care a dominat credinele antice greceti i romane, cu influene în filosofia elen i medieval. Poate fi descoperit în opera lui Homer, Virgiliu, precum i la credinele în spiritism. În filosofie, aceast teorie a fost susinut mai ales în perioada elenist, atunci când cugetarea era înrâurit de religie i de art. Unele aspecte ale acestei teorii, zice Petrovici, pot fi reperate i la Aristotel, pornind de la felul în care Stagiritul structureaz sufletul pe cele trei nivele, respectiv, sufletul nutritiv, sufletul senzitiv i sufletul cognitiv. Primele dou, fiind 1 Petrovici, Ion (1905): Paralelismul psiho-fizic, Bucureti, Atelierele Grafice Socecu, pp. 8 – 9. 2 Idem, p. 9. 3 Ibidem. 4 Idem, p. 11. 5 Idem, p. 13. 6 Idem, p. 15. 7 Idem, p. 16. 8 Ibidem. 9 Idem, p. 18.
- Page 1 and 2:
“
- Page 3:
CUPRINS Scrisoare ctre cititori Liv
- Page 7:
Letter to the readers This is the s
- Page 10 and 11:
10 Gheorghe POPA eficien maxim legi
- Page 12 and 13:
12 Gheorghe POPA Potrivit acestei t
- Page 14 and 15:
14 Gheorghe POPA stupefiante; e. s-
- Page 16 and 17:
16 Gheorghe POPA — art. 215 C. pe
- Page 18 and 19:
18 Gheorghe POPA 4. Extrdarea 4.1.
- Page 20 and 21:
20 Gheorghe POPA Legea stabilete re
- Page 22 and 23:
! "
- Page 24 and 25:
24 George NEAMU the social work gra
- Page 26 and 27:
26 George NEAMU standards regarding
- Page 28 and 29:
28 George NEAMU of a very recent da
- Page 30 and 31:
!"# $#! ! %
- Page 32 and 33:
32 Liviu DRUGU, Toader GHERASIM, Ca
- Page 34 and 35:
34 Liviu DRUGU, Toader GHERASIM, Ca
- Page 36 and 37:
36 Liviu DRUGU, Toader GHERASIM, Ca
- Page 38 and 39:
38 Liviu DRUGU, Toader GHERASIM, Ca
- Page 40 and 41:
40 Liviu DRUGU, Toader GHERASIM, Ca
- Page 42 and 43: ! " # $ $
- Page 44 and 45: 44 Ionela Aurora BRATU care fuzione
- Page 46 and 47: 46 Ionela Aurora BRATU emblema soci
- Page 48 and 49: En distinguant le langage, la langu
- Page 50 and 51: 50 Nicoleta BOTEZ La planification
- Page 52 and 53: 52 Nicoleta BOTEZ depuis le milieu
- Page 54 and 55: În ultimii 15 ani, utilizarea term
- Page 56 and 57: 56 Dumitru BONTA Auditul i
- Page 58 and 59: Lucrarea Ci de manipulare prin disc
- Page 60 and 61: 56 Florin-Mihai CPRIOAR receptorul
- Page 62 and 63: 58 Florin-Mihai CPRIOAR
- Page 64 and 65: 60 Florin-Mihai CPRIOAR cu fia post
- Page 66 and 67: In most organizations today, manage
- Page 68 and 69: 64 Mihaela TARULESCU communication
- Page 70 and 71: 66 Mihaela TARULESCU g) Miming igno
- Page 72 and 73: Întotdeauna, cel care încalc o no
- Page 74 and 75: 70 Ioan CIOCHINA BARBU 2.
- Page 76 and 77: 72 Ioan CIOCHINA BARBU latura obie
- Page 78 and 79: 74 Ioan CIOCHINA BARBU d) trecerea
- Page 80 and 81: 76 Ioan CIOCHINA BARBU În situaia
- Page 82 and 83: 78 Ioan CIOCHINA BARBU Aceast preve
- Page 84 and 85: 80 Ioan CIOCHINA BARBU natur s prej
- Page 86 and 87: 82 Ioan CIOCHINA BARBU 3.2. Rspunde
- Page 88 and 89: 84 Angelica COBZARU Cu cât turismu
- Page 90 and 91: 86 Angelica COBZARU Principiul con
- Page 94 and 95: 90 tefan MUNTEANU inferioare, sunt
- Page 96 and 97: 92 tefan MUNTEANU este aa, atunci c
- Page 98 and 99: 94 tefan MUNTEANU una i aceeai subs
- Page 100 and 101: 96 tefan MUNTEANU prin lrgirea vreu
- Page 102 and 103: 98 Gheorghe POPA având posibilitat
- Page 104 and 105: 100 Gheorghe POPA fa de victim. În
- Page 106 and 107: 102 Gheorghe POPA urmrit i, prin ur
- Page 108 and 109: ! " # $
- Page 110 and 111: 106 Emilia MUNTEANU À cette dualit
- Page 112 and 113: 108 Emilia MUNTEANU donc nous somme
- Page 114: 110 Emilia MUNTEANU le pestiféré,
Change language