BULETIN ğTIIN IFIC - Universitatea George Bacovia

Particularitile rspunderii disciplinare în domeniul sntii 69
executare a acestor msuri s revin – ca obligaie de serviciu – unor instane sociale
statale specializate. 3 “
În ceea ce privete formele rspunderii juridice, acestea difer în funcie de
ramura de drept care o reglementeaz. Astfel, sunt cunoscute forme de rspundere
juridic precum: – rspunderea disciplinar, rspunderea patrimonial, delictual,
material (rspunderea civil), rspunderea contravenional, rspunderea penal etc.
Existena rspunderii juridice este determinat de existena cumulativ a unor
condiii i anume:
a) Conduita ilicit – adic aciunea sau inaciunea individului prin care încalc,
nu ia în seam prevederile legale.
De exemplu – încheierea unui act juridic prin nerespectarea condiiilor impuse de
lege, vânzarea unui bun cu vicii ascunse, atentarea la cinstea i onoarea ori
integritatea unui alt om etc.
Neexecutarea deliberat a unei dispoziii a normei juridice prin care oblig
subiectul la o anumit conduit – atrage dup sine rspunderea juridic. De exemplu –
neexecutarea obligaiei conductorului auto care a accidentat o persoan de a o
transporta la spital i întoarcerea la locul accidentului, atrage dup sine înclcarea
normelor Codului rutier i, implicit, rspunderea juridic a autorului.
Conduita ilicit se prezint sub forme i intensiti multiple de pericol social prin
care se delimiteaz gradul de pericol social i, implicit, forma de rspundere
(administrativ, contravenional, civil, penal etc.).
b) Vinovia – este atitudinea psihic a autorului faptei ilicite fa de fapta
svârit (relaia social înclcat i nesocotit) i fa de consecinele acesteia.
Vinovia implic libertatea voinei subiectului, asumarea riscului acestui
comportament, implic discernmânt – reprezentarea faptelor autorului.
Rspunderea juridic nu opereaz atunci când autorul faptei nu are discernmânt
– minoritatea, alienaia mintal. De asemenea, aceast rspundere nu opereaz nici în
unele împrejurri în care ca urmare a unor aciuni exterioare de natur a antrena
anumite instincte (conservarea vieii, protecia unor valori etc.), aceste împrejurri
altereaz psihicul subiectului (de exemplu: legitima aprare, starea de necesitate,
cazul fortuit, constrângerea moral).
Vinovia se prezint sub dou forme: – intenie i culp care, în unele ramuri ale
dreptului (dreptul penal), sunt prezentate în detaliu.
Astfel, în dreptul penal, intenia poate fi direct (atunci când subiectul acioneaz
deliberat, urmrind producerea efectului, cunoscând i asumându-i riscurile) i
indirect (când autorul cunoate urmrile i le privete cu indiferen).
Culpa se caracterizeaz prin aceea c subiectul nu prevede consecinele faptei
sale dei trebuia s le prevad sau dei le-a prevzut, sper în mod uuratic s nu se
produc.
Culpa poate fi sub forma imprudenei (lipsa de diligen) i a neglijenei
(omisiune).
c) Legtura cauzal presupune ca rezultatul ilicit s fie consecina nemijlocit a
aciunii sau inaciunii subiectului.
3 Popa, op.cit., pag. 284.