BULETIN ğTIIN IFIC - Universitatea George Bacovia

Aplicarea legii penale în spaiu 11
interioare 3 . Regimul juridic al apelor interioare este stabilit de statul cruia aparin.
c. Marea teritorial este fâia de ap din mare care mrginete suprafaa terestr
i se întinde de-a lungul litoralului statului, fiind supus suveranitii sale. Statul nostru a
stabilit limea mrii teritoriale la 12 mile marine (22.224 m).
d. Subsolul teritoriului terestru i acvatic (al apelor interioare i al mrii teritoriale)
este format din zona subteran având o întindere ce coincide cu limitele frontierelor de
stat cu o adâncime conceptual indeterminat, practic limitat de posibilitatea real a
omului de explorare, în condiiile tehnicii actuale.
e. Spaiul aerian este spaiul de deasupra teritoriului terestru, al apelor interioare i
a mrii teritoriale ce se întinde în înlime pân la limita spaiului cosmic.
Fr a include în noiunea de teritoriu navele i aeronavele române, întrucât ar fi o
construcie forat i artificial, Codul penal prevede în art. 143 c o infraciune este
svârit pe teritoriul rii i atunci când este comis pe o nav sau aeronav român,
desigur, când aceasta se afl în afara apelor teritoriale sau a spaiului aerian român.
2.2 Locul svâririi infraciunii
Teoriile formulate în literatur privind locul svâririi infraciunii.
Svârirea infraciunii implic, de regul, realizarea aciunii i producerea rezultatului în
acelai loc, considerat loc al comiterii faptei. Este posibil, îns, ca aciunea s se svâreasc
pe teritoriul României, iar rezultatul s se produc pe teritoriul altui stat, sau viceversa. În
acest caz, se pune problema dac locul svâririi infraciunii trebuie considerat cel al realizrii
aciunii, ca având preponderen în svârirea faptei, sau al producerii rezultatului, ori fr a
se stabili o prevalen a unui element fa de cellalt, s se considere ca loc al svâririi faptei
atât locul comiterii aciunii, cât i cel al producerii rezultatului, permiând, astfel, intervenia legii
penale în toate etapele de comitere a faptei penale.
În literatura penal, s-au elaborat mai multe teorii asupra locului comiterii infraciunii,
fundamentate pe caracterul prioritar dat, fie elementului obiectiv, fie celui subiectiv al
infraciunii.
În acest sens, s-a formulat teoria aciunii, în concepia creia locul comiterii
infraciunii este acela al svâririi aciunii, ca element material al faptei penale, fr s
intereseze locul unde s-a produs rezultatul duntor.
Aceast teorie las descoperite unele situaii, destul de numeroase, ca acelea a
infraciunilor formale sau care se refer la tentativ 4 .
Teoria preponderenei fixeaz locul comiterii infraciunii în funcie de locul unde s-a
comis cel mai important act pentru realizarea infraciunii, actul care are eficiena cea mai
mare în cadrul activitii infracionale.
O alt concepie este aceea a ilegalitii care consider c locul svâririi infraciunii
este acolo unde s-a comis prima activitate pedepsibil (acte preparatorii sau tentative
incriminate) care învedereaz o vinovie suficient pentru a atrage rspunderea penal.
În sfârit, o teorie de factur subiectiv, a voinei infractorului, consider c locul
comiterii infraciunii este acela unde infractorul a îneles, a voit s se produc rezultatul,
chiar dac acesta a avut loc pe alt teritoriu.
Teoriile schiate, prin absolutizarea criteriilor singulare ce stau la baza lor, se
dovedesc a fi înguste i, de aceea, insuficiente în rezolvarea tuturor situaiilor practice.
Cea mai cunoscut teorie, care domin literatura i legislaia penal, întrucât face
posibil intervenia represiunii pe toat perioada de desfurare a infraciunii, este a
ubicuitii 5 .
3 Legea nr. 17 din 7 august 1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mrii teritoriale i a
zonei contigue ale României, Monitorul Oficial al României, anul II nr. 99 din 9 august 1990.
4 Narcis Giurgiu, op. cit, p. 91.
5 ubique = pretutindeni.