BULETIN ğTIIN IFIC - Universitatea George Bacovia

18
Gheorghe POPA
4. Extrdarea
4.1. Noiunea extrdrii
Extrdarea, ca act bilateral intervenit între dou state, const în remiterea unui
infractor sau condamnat de ctre statul solicitat, pe teritoriul cruia s-a refugiat acesta,
statului solicitant, în vederea judecrii sau executrii pedepsei 10 .
Din definiia dat, rezult c extrdarea, ca act bilateral de asisten juridic
internaional, presupune o cerere de extrdare din partea statului interesat, care, în
terminologia consacrat, poart denumirea de extrdare activ, pe de o parte, i remiterea
infractorului de ctre statul pe teritoriul cruia se afl acesta, denumit extrdare pasiv,
pe de alt parte.
Asupra naturii juridice a instituiei extrdrii, în evoluia sa istoric, în literatura de
specialitate s-au formulat concepii diferite.
Într-o prim concepie, s-a susinut c extrdarea este un act cu caracter exclusiv
guvernamental, dreptul de decizie asupra cererii de extrdare fiind în puterea guvernului
statului solicitat; sistemul bazat pe aceast concepie s-a numit guvernamental sau politic.
Cea de-a doua orientare, recunoscând complexitatea instituiei extrdrii, a învederat
c nu se poate neglija activitatea organelor judiciare chemate a se pronuna asupra
realizrii condiiilor cerute de lege pentru a se admite extrdarea, dup cum nu se poate
neglija faptul c extrdarea pune fa în fa dou state, dou suveraniti, de unde rolul
guvernului de a decide în ultim instan, asupra cererii de extrdare; aceast concepie
st la baza sistemului denumit mixt, potrivit cruia extrdarea are un caracter jurisdicional,
prin competena organelor judiciare care verific întrunirea condiiilor extrdrii i
un caracter politic, prin acordarea dreptului de a se pronuna asupra admiterii sau
respingerii extrdrii.
Concepiile exprimate în literatur, cunoscute sub denumirea de sistem guvernamental,
judiciar i mixt – în ordinea enunrii – i-au gsit consacrarea pe plan legislativ.
În reglementarea instituiei extrdrii prin Legea nr. 4/1971 i a conveniilor de
asisten juridic încheiate de statul nostru cu alte state, extrdarea a avut un caracter mixt
(sistemul mixt), jurisdicional i politic. Caracterul jurisdicional rezulta din competena
organelor judiciare de a verifica întrunirea condiiilor de fond i form prevzute de lege
pentru admiterea extrdrii, iar caracterul politic se evidenia din dreptul guvernului de a
pronuna, în cazul hotrârii date de instanele de judecat, asupra oportunitii extrdrii.
Guvernul hotra asupra admiterii sau respingerii cererii de extrdare, întrucât prin
Constituia din 1991, în art. 19 pct. 3 se prevede c: „... extrdarea se hotrte de justiie“,
se impune precizarea c s-a schimbat natura juridic a extrdrii, în sensul c dintr-un act
cu caracter complex, politico-juridic, a devenit un act cu caracter jurisdicional, ceea ce
înseamn înlocuirea sistemului mixt cu cel jurisdicional. Deoarece art. 150 din Constituia
României prevede c legile i toate actele normative rmân în vigoare, în msura în care nu
contravin Constituiei, rezult din dispoziiile art. 23, alin. 1-3 din Legea nr. 4/1971 privitoare
la extrdare trebuie considerate abrogate implicit, în msura în care nu corespund
prevederilor constituionale referitoare la organul care hotrte asupra admiterii cererii de
extrdare.
4.2. Izvoarele juridice ale extrdrii
Actualul Cod penal nu cuprinde norme privind condiiile extrdrii. Codul penal
cuprinde îns un text, art. 9, care prevede c „Extrdarea se acord sau poate fi solicitat
pe baz de convenie internaional, pe baz de reciprocitate i în lipsa acestora, în
10 Mitrache, Constantin (1996): Dreptul penal Partea general, Bucureti, Editura ansa SRL, p. 64.