118 Păunescu V.<strong>Jurnalul</strong> <strong>de</strong> <strong>Chirurgie</strong> (Iaşi), 2013, Vol. 9, Nr. 23) caracteristicile pancreatitei acute să fiegăsite la tomografia computerizată(Contrast Enhanced ComputerTomography, CECT) şi mai puţin laimaginile <strong>de</strong> rezonanţă magnetică(MRI) sau la ecografia abdominală.De precizat că dacă diagnosticul estestabilit pe durerea abdominală şi creştereaactivităţii serice a amilazei sau lipazei,diagnosticul bazat pe CECT nu este necesarîn camera <strong>de</strong> gardă sau la internare.Debutul pancreatitei acute esteconsi<strong>de</strong>rat timpul când a început durereaabdominală şi nu timpul când a fost internatîn spital, dar trebuie înregistrată aceastăperioadă <strong>de</strong> timp ca şi datele dintre internareşi externare şi transferul în alt serviciu sau înalt spital.În <strong>de</strong>finirea tipurilor <strong>de</strong> pancreatităacută se recunosc două tipuri:1) pancreatita e<strong>de</strong>matoasă interstiţială şi2) pancreatita necrotică.Pancreatita e<strong>de</strong>matoasă interstiţialăeste difuză, rar localizată, cu pancreasulmărit datorită e<strong>de</strong>mului. La CECT,parenchimul pancreatic apare omogen mărit,<strong>de</strong> obicei cu inflamaţia grăsimiiperipancreatice. Pot fi i<strong>de</strong>ntificate colecţiilichi<strong>de</strong> pancreatice şi peripancreatice.Simptomele clinice ale pancreatiteie<strong>de</strong>matoase interstiţiale se remit în modobişnuit, în prima săptămână.Pancreatita necrotică poate interesaparenchimul pancreatic, ţesutul peripancreaticsau pe ambele şi se <strong>de</strong>zvoltă laaproximativ 5-10% dintre pacienţi. LaCECT, în primele zile ale bolii, zonele <strong>de</strong>necroză sunt atenuate şi se pot observa zonemai puţin <strong>de</strong>marcate sau confluente. În unelecazuri, în prezenţa e<strong>de</strong>mului interstiţial,poate exista necroza ţesutului peripancreatic,crescând morbiditatea. Evoluţia necrozeipancreatice şi peripancreatice poate rămânesolidă sau se lichefiază, rămâne sterilă sau seinfectează, persistă sau dispare.Pancreatita necrotică poate fi sterilăsau infectată, fără corelaţie între extensianecrozei şi riscul infecţiei sau duratasimptomelor.Infecţia necrozei este rară în primasăptămână <strong>de</strong> evoluţie a bolii. Infecţia poatefi suspectată prin prezenţa la CECT agazelor în pancreas sau peripancreatic şiconfirmată prin puncţia ghidată cu ajutorulCECT, cu ac fin (Fine-Needle Aspiration,FNA), prin i<strong>de</strong>ntificarea bacteriilor sauciupercilor. Când apare puroiul, supuraţiacreşte în acelaşi timp cu lichefierea.Deoarece termenul <strong>de</strong> „abces pancreatic” dinClasificarea Atlanta a creat confuzii, nu amai fost acceptat în noua clasificare.Complicaţiile pancreatitei acute sereferă la insuficienţa organelor, lacomplicaţiile locale şi la complicaţiilesistemice.În noua clasificare, insuficienţa sereferă la trei organe: respirator,cardiovascular şi renal, care sunt<strong>de</strong>finite prin scorul Marshall modificat(Tabelul II) [58].Insuficienţa organelor este <strong>de</strong>finităprintr-un scor 2 sau mai mare pentru celpuţin unul dintre cele trei aparate (respirator,renal sau cardiovascular). Pentru pacientuldin unitatea <strong>de</strong> terapie intensivă la care sefolosesc substanţe inotrope sau pentrususţinerea funcţiei respiratorii se foloseştescorul SOFA (Tabelul III) [60].Complicaţiile locale pot fi prezente sauabsente. Se <strong>de</strong>scriu următoarele complicaţii:1) colecţii lichidiene peripancreaticeacute;2) pseudochistul pancreatic;3) colecţii necrotizante;4) necroză cu perete format.Alte complicaţii locale ce pot fiîntâlnite: disfuncţia evacuării gastrice,tromboza venei splenice şi a venei porte,necroza colonului. Complicaţiile locale potfi suspectate când persistă sau reaparedurerea abdominală, secundar creşteriiactivităţii enzimatice pancreatice serice,creşterii disfuncţiei organelor sau/şi<strong>de</strong>zvoltării semnelor clinice ale sepsisului,ca febra şi leucocitoza.Colecţiile pancreatice şi peripancreaticese <strong>de</strong>scriu după localizare:pancreatice, peripancreatice şi/sau după tipul
Pancreatita acută – clasificarea Atlanta revizuită 119<strong>Jurnalul</strong> <strong>de</strong> <strong>Chirurgie</strong> (Iaşi), 2013, Vol. 9, Nr. 2conţinutului (lichid, solid, gaz) şi grosimeaperetelui (subţire, gros).Complicaţiile locale nu <strong>de</strong>finescseveritatea pancreatitei.Complicaţiile sistemice suntconsi<strong>de</strong>rate exacerbările comorbidităţiipreexistente, cum ar fi: bolile arterelorcoronare, bolile pulmonare cronice,acutizarea pancreatitei. În clasificarearevizuită se face distincţie între persistenţainsuficienţei organelor, care <strong>de</strong>fineştepancreatita acută severă şi alte complicaţiisistemice reprezentate <strong>de</strong> exacerbareacomorbidităţii preexistente.Tabelul II Scorul Marshall modificat pentru insuficienţa multiplă <strong>de</strong> organ (Multiple Organ Failure, MOF) [58]AparatulScor*0 1 2 3 4Respirator (PaO2/FiO2)** > 400 301 - 400 201 - 300 101 - 200 ≤ 101Renal*** Creatinină serică (μmol/L) ≤ 134 134 - 189 170 - 310 311 - 439 > 439Creatinină serică (mg/dL) < 1,4 1,4 - 1,8 1,9 - 3,6 3,6 - 4,9 > 4,9Cardiovascular (TAS, mmHg)**** > 90< 90Răspun<strong>de</strong> lalichi<strong>de</strong>< 90Nu răspun<strong>de</strong>la lichi<strong>de</strong>< 90Ph < 7,3< 90Ph < 7,2* scor ≥ 2, <strong>de</strong>fineşte prezenţa insuficienţei multiple <strong>de</strong> organe** la pacientul neventilat FiO2 poate fi estimat astfel:suplimentare respiratorie cu aer – FiO2: 21%; suplimentare cu oxigen 2 L/min – FiO2: 25%; suplimentare cu oxigen 4 L/min – FiO2: 30%;suplimentare cu oxigen 6-8 L/min – FiO2: 40%; suplimentare cu oxigen 9-10 L/min – FiO2: 50%.*** la pacientul cu insuficienţă renală preexistentă, orice <strong>de</strong>teriorare se corectează la valoarea creatininemiei ≥ 134 μmol/L sau ≥ 1,4 mg/dL;**** fără suport inotrop; TAS: tensiunea arterial sistolicăTabelul III Scorul SOFA (SOFA (Sepsis-related Organ Failure Assessment) [60]Scor* SOFA 0 1 2 3 4Aparat respiratorPaO 2 / FiO 2CoagulareTrombocite (10 3 /mm 3 )Funcţie hepaticăBilirubina ( mol/L)Aparat cardiovascularHipotensiuneSistem nervos centralGlasgow Coma ScaleFuncţie renalăCreatinina ( mol/L)sau Diureza(mL/zi)> 400 ≤ 400 ≤ 300 ≤ 200** ≤ 100**> 150 ≤ 150 ≤ 100 ≤ 50 ≤ 20< 20 20 - 32 33 - 101 102 - 204 > 204absence< 70 mmHg***Dopa ≤sau DobutrexDopa > 5sau Adren ≤ 0,1sau Noradr ≤ 0,1Dopa > 15sau Adren > 0,1sau Noradr > 0,115 13 - 14 10 - 12 6 - 9 < 6< 110 110 - 170 171 - 299300 – 440sau diureza < 500> 440sau diureza < 200* scorul SOFA se calculează prin suma scorurilor fiecărui organ ; un scor mai mic ca 9 estimează o mortalitate <strong>de</strong> 33% în timp <strong>de</strong> un scor <strong>de</strong>peste 11 estimează o mortalitate <strong>de</strong> 95% ;** ventilaţie mecanică ;*** tensiune arterială medie ;Dopa : Dopamina, μg/kg/min ; Adren : Adrenalină, μg/kg/min ; Noradr : Noradrenalină, μg/kg/minEvoluţia pancreatitei acute cunoaştedouă faze, care prezintă două vârfuri alemortalităţii: precoce şi tardivă.Faza precoce, obişnuit până la sfârşitulprimei săptămâni, este urmată <strong>de</strong> fazasecundară, tardivă, după o săptămână până lao lună, pancreatita acută fiind o boală cuevoluţie dinamică.Faza precoce rezultă din răspunsul laleziunea pancreatică locală. Faza precoceocupă obişnuit prima săptămână, dar sepoate extin<strong>de</strong> şi în a doua săptămână.