seria a treia, an III, nr. 4, aprilie 2011 - Insemnari Iesene

la aniversara · la aniversara · la--8scriitorului, pentru care faptul de a scriest\ pe acela[i plan cu respira]ia, cu hrana,cu somnul [i cu perpetuarea speciei.Este o condi]ie sine qua non a existen -]ei, nu un simplu capriciu, la o adic\ substi -tuibil prin altul. To]i marii creatori au re -cunoscut nevoia aproape biologic\ de ascrie, nep\s\toare la oboseal\ [i suferin]e -le trupului. To]i au resim]it crea]ia ca pe one`nl\turabil\ povar\, ca pe un calvar, cape o damna]iune. To]i au comparat chinu -rile crea]iei cu acelea ale femeii care na[ -te. {i, la fel, to]i s-au pomenit, dup\ aceea,epuiza]i ca dup\ o b\t\lie istovitoare, u[u -ra]i la gândul c\ lupta a luat sfâr[it, dar [iincomparabil mai s\raci din pricin\ c\ oparte a lor, `ntotdeauna parteacea mai vie, a r\mas s\ locuiasc\`n oper\. Pentru omul care scrie,literatura nu este, cum pen tru e -ventualii cititori, un modus de -lec tan di. Este, `n sensul propriual cuvintelor, un modus vivendi.~n ce fel [i cât tr\ie[te el `n litera -tur\ – iat\ `ntreb\ri pe care cri ti -ca nu le poate ocoli. Se im pune,prin urma re, o `ntoarcere la au -tor, r\d\cina din care au crescutp\r]ile vizibile ale plantei. S\ nucomitem impruden]a de a t\ iafloarea, o bligând-o s\ ne de co re -ze came ra de zi! Des p\r]it\ de vitalar\ d\cin\, ea se va ofili de -grab\, l\sându-ne drept amin tireun cadavru numai bun de pus `nierbar, acest ma usoleu al plan te lor.Ibr\ileanu este, `n literaturaromân\, printre cei dintâi care,intuind insuficien]a criticii este -tice, socotit\ „un stagiu `n subsolurileoperei“, au cerut o l\r girea orizon tului. Critica [tiin]ifi -c\, preconizat\ `nc\ din Spi ritulcritic `n cultura româ neas c\, se `ntemeiatocmai pe identificarea semnelor artistului`n cuprinsul operei: „A fa ce cri ti c\ lite ra -r\ este a face anatomia, fizio logia [i etiologiaunei opere de art\, sau, ce ea ceVanni Cuoghi:este acela[i lucru, a spiritu lui unui scrii -tor. Ace[ti termeni, `mprumu ta]i de la[tiin]ele naturale, nu vor s\ fie decâtni[te metafore clarificatoare [i ni micmai mult. Când diseci opera de ar t\ sauspiritul scriitorului – când faci ana-to miaoperei de ar t\ sau a spiritului scri itorului– pentru a-i descoperi `nsu[irile; cânddescoperi leg\ tura dintre acele `n su [iri[i condi]ionarea lor reciproc\ – când facifiziologia operei sau a spiritului scriito -rului; când descoperi leg\tura cauza l\dintre oper\ sau spiritul scriitorului [icondi]iile cosmice, morale, intelectuale,sociale `n care s-a produs a cea oper\ saus-a format acel spirit – când faci etiologiaoperei de art\; atunci faci critic\ [ti -in]ific\, cât poate fi de «[tiin]ifi c\» cri -ti ca literar\.“Studiile sale critice se devoteaz\ doarpar]ial acestui crez, probabil c\ din pricina~n pu]ine cuvintepresantelor obliga]ii asumate `n stricta actualitate.~ns\ el, crezul, `[i va p\stra inte -gritatea de-a lungul vremii, ca un ideal ced\ sens unei existen]e. Ceea ce caut\, cândare timp, Ibr\ileanu este starea sufleteas -c\, moral\ [i intelectual\ a omului creator,r\spândit\ difuz `n crea]ie. Neterminatacercetare a operei lui Vlahu]\ se `ndrepta,`n ultimele capitole redactate, tocmai `n -tr-o asemenea direc]ie. La rândul lor, mici -le eseuri din Note [i impresii con]in nu meroasesugestii, e drept c\ disparate, a supraprezen]ei omului `n scrisul propriu. Litera -tura ca performan]\ tehnic\ nu-l a tragepe criticul Ibr\ileanu, de[i la b\trâne]e vaexersa pe marginea subtilit\]ilor tehniceale versului eminescian (`ns\ [iatunci cu limpedea inten]ie a a -propierii de sâmbure le ireducti -bil al op]iunilor metrice [i ritmi -ce). Me[te[ugul literar nu e de -cât un mij loc de punere `n valoa -re a sentimentelor, ideilor, con -vingerilor morale, ce alc\tuiescsubstan]a operei. Acestea confer\densita te literaturii [i repre -zint\, deopotriv\, per sonalitateaartistului. Luându-le `n conside -rare, criticul descifreaz\, simultan,fizionomia operei [i a au toruluiei. A le minimali za `n sem -n\tatea, a le pune `ntre paranteze`nseamn\ a nesocoti ceea ceeste viu, nepieritor `n literatur\.Critica preconizat\ de Ibr\ i -leanu, „[ti in]ific\“, „complect\“(termen destul de impropriupentru denumirea multitudiniiunghiurilor de vedere), solicit\ o`n]ele ge re complex\ a operei,str\ ba terea tuturor straturilor ei,de la cele oferite vederii pâ n\ laa celea dinaintea c\rora ochiul ene pu tincios, de la literar la psihologic, so -ci o logic, ideolo gic, moral. Ansamblu de sem -ni fica]ii, cum ar putea fi ea perceput\ `nunitatea ei printr-o examinare unilate ral\?Canto narea `n planul esteticului i se pare,Însemn\ri ie[ene