seria a treia, an III, nr. 4, aprilie 2011 - Insemnari Iesene

`n consecin]\, neren ta bil\ [i chiar nociv\:„Este o «crim\» pentru c\ la noi este ticaa ajuns o pasiune tira ni c\. {i nici o por -nire, când a - junge pasiune tiranic\, nue bun\, ba e ridicul\ chiar, deci ... – nees -te tic\, cu atât mai mult atunci când pa -siu nea e ste ri l\, f\r\ nici o satisfac]ie,f\r\ nici o `nf\p tuire.“ {i, tot `nGreu t\ ]i le cri ticii esteti ce, dincare a fost scos [i citatul anteri -or: „Redu ce rea `ntregii critici li -tera re la singura cri tic\ tehnic\nu ar fi numai s\r\cirea cri ticii– cu atât mai mult cu cât criti cateh ni c\ este scurt\ [i este tica`n fa [\ –, ci ar fi [i un act de ob -scuran tism, pentru c\ este un actde-a drep tul `mpotriva cultu riiunui po por. E semnificativ c\pasiu nea exclusi v\ de la noipentru a ceast\ critic\ merge a -l\ tu rea cu ura `mpotriva idei -lor. {i e semnificativ c\ la noiacest a mor [i aceast\ u r\ au `n -ceput s\ `nfloreasc\ `n perioa -da posbe li c\ de `ntune ric, delene inte lec tua l\, de dispre]pentru inte lectuali, de [coli f\ -r\ profesori etc. {i e mai semnificativc\ critica [tiin]ific\,psihologi c\, socio lo gi c\ s-a n\s -cut `n Europa se co lului trecut,`n anii splendizi când s-au creat toate [ti-in ]e le, `n vremea cultu lui pentru inte ligen-]\ [i pentru adev\r.“Pentru a `nl\tura eventualele ne`n ]ele -geri, Ibr\ileanu atrage aten]ia c\ psihologia[i sociologia nu sunt altceva decât ni[ -te instrumente de lucru, el nef\când, ladrept vorbind, critic\ psihologic\, respectivsociologic\, ci „critic\ literar\ cu aju -to rul psihologiei [i sociologiei“.Actul critic debuteaz\ `ntotdeauna cu unexamen estetic. Ca s\ verifice tr\inicia te -renului pe care se mi[c\, orice critic procedeaz\la disocierea valorilor, separândvaloarea artistic\ de toate celelalte. ~ns\,dup\ ce testul de rezisten]\ a reu[it, el eÎnsemn\ri ie[eneVanni Cuoghi:dator s\ parcurg\ drumul `n sens invers,redându-i valorii estetice locul ini]ial, departe a `ntregului care este valoarea uma -n\ a literaturii.~ns\[i ideea disocierii valo rilor presu -pune opera]ia de semn contrar: asociereavalorilor. Impasul criticii zise estetice vi ne,a[adar, dintr-o amnezie: ea uit\ s\ refac\unitatea pe care singur\ a pul verizat-o. Li -mi tând func]ia critic\ la preli minara eva -luare estetic\, reu[im s\ furni z\m doar oimagine deformat\ (pentru c\ par]ial\) avalorii literaturii. O literatur\ ca re s\ se a -dreseze exclusiv gustului nostru pentru fru -mos nu exist\. Iar dac\, prin absurd, ar e -xista, n-ar fi decât o s\rman\ infirm\,vrednic\ de comp\timire, c\ci i-ar fi a -proape numai o frântur\ din evantaiul o -menescului, [i aceea lipsit\ de interes cât\vreme e luat\ separat.Ce e literatura, arta `n genere, dac\ nuun semn al trecerii omului prin lume, ur -m\ gr\itoare a pa[ilor s\i pe p\mânt? {idac\ la cunoa[terea omului `[i dau concursulatâtea discipline, fiecare cu obiectpropriu [i metodologie distinct\, cum s\poa t\ fi altminteri estimat\ m\sura omuluiri sipit `n ]es\tura operei?Orice critic\ ce se respect\ este incomparabilmai mult decât un discurs a -supra literaturii: este un discursdespre om, o antropologie.Aten]ia la unic, recomanda -t\ de Albert Thibaudet, solicit\tocmai definirea fizio no miei l\ -untrice a artistului, `ntrucât a -ceas ta singur\ determi n\, prinunicitatea ei, sunetul distinct alcrea]iei.Tehnicile literare sunt, nu -me rice[te, li mitate [i se `nva]\.~nse[i temele [i pro ble mele pu -se `n chestiune ar putea fi, la oa dic\, num\rate pe degete. ~n -s\ trata rea lor [i, bine`n]eles,solu]iile sunt individuale, pentruc\ nici o fiin]\ uman\ nuseam\n\ pân\ la confuzie cualta. Vorbim despre a celea[i lucruri,adeseori cu acelea[i mij -loa ce tehnice, dar `n chipuricom plet diferite. Sufletul mai`ntâi [i spiritul pe urm\ garanteaz\originalitatea.Formu la cea mai po tri vit\ aacestei critici este, de aceea, biogra fia interioar\:descrierea mi[c\rii gândurilor [iafectelor despre ca re literatura de punem\rturie; punerea lor `n rela]ie cu princi -palele (ca rezonan]\ sufleteasc\ [i in te -lectual\) evenimente ale vie]ii; determi -narea axei personalit\]ii, `n jurul c\reia seadun\, precum pilitura de fier `n vecin\ -ta tea magnetului, pasiunile, crezurile, te -me rile, spaimele, visurile, ide ile, gusturile[i t\cerile.Lectura critic\ a literaturii ia aspectulunei expedi]ii `n c\u tarea filoanelor omenescului.Lovitur\ de col]Alexandru DOBRESCUla aniversara · la aniversara · la--9