g\ ]ia limbii literare. Dac\ pân\ [i lingua fr<strong>an</strong>ca are nevoie de „în -tre]inere”, cum n-ar merge înainte cele „secundare”, f\r\ a treceprin cele mai severe ateliere de revizie [i... inven]ie?Fiindc\, a[a cum spune Goethe, urna nu-i bogat\ în ]\rân\,ci doar scoas\ la lumin\, spada nu e tare în arsenal, ci doar înmâna celui care lupt\, limbajul în sine nu e nici bogat, nici s\rac,nici tare, nici slab, trebuie doar folosit.1Walter Dietze, Poesie der Hum<strong>an</strong>ität. Anspruch und Leistung imlyrischen Werk Joh<strong>an</strong>n Wolfg<strong>an</strong>g Goethes (Poezia um<strong>an</strong>it\]ii. Preten ie[i realizare în opera liric\ a lui Joh<strong>an</strong>n Wolfg<strong>an</strong>g Goethe), Aufbau Verlag,Berlin / Weimar, 1985, p. 12.2Cf. Paul Michael Lützeler, Kontinentalisierung. Das Europa der Schrift -steller (Continentalizare. Europa scriitorilor), Aistheis Verlag, Bielefeld,2007, p. 96.3Cf. William Alpha Cooper, „A Paracelsi<strong>an</strong> Passage in Goethe s E -phemerides“ (Un pasaj paracelsi<strong>an</strong> în Ephemerides de Goethe), în: Mo -dern l<strong>an</strong>guage Notes, Nr. 25, 1910, p. 168 si urm.4De exemplu în scoici, ca obiecte ale naturii care dezvolt\ o ordine ge -ometric\, sim]it\ ca efect al unui spirit ordonator (spirale, cercuri); sau cris -talele, cu liniile lor geometrice [i unghiurile interioare devenite vizibile, sauculorile b\t\toare la ochi ale unor pietre [i metalele sclipitoare, sau florilecu geometricele lor corole. Cf. Klaus Vogel. Das Symbolische bei Goethe.Begriffs-„Bilder” des Scheinens (Simbolicul la Goethe. „Imagini“ conceptuale),München, Fink, 1997.5Dorothea-Michaela Noé-Rumberg, Naturgesetze als Dichtungsprinzi -pien. Goethes verborgene Poetik im Spiegel seiner Dichtungen (Legilena turii ca principii poetice. Poetica ascuns\ a lui Goethe în lumina poe -melor sale), Freiburg, Rombach Verlag, 1993, pp. 1-30.6Jost Schieren, Anschauende Urteilskraft. Methodische und philo -so phische Grundlagen von Goethes naturwissenschaftlichem Erkennen(Facultatea de judecat\ intuitiv\. Baze metodice [i filozofice ale cunoa[ -terii goetheene ca naturalist), Düsseldorf / Bonn, Parerga, 1998.7Marvin Bragg, Goethe’s conquest of the Enlightenment throughreevaluation of the nature of poetry (Goethe [i cucerirea iluminismuluiprin reevaluarea naturii poeziei), în: The South Central Bulletin. Vol. 31,no. 4 (Winter 1971), pp. 171-758Ducesa Anna Amalia de Braunschweig-Wolfenbüttel, 1739 – 1807,care administrase ducatul dup\ moartea so]ului, în perioada minoratului fiuluiKarl August, era o muzici<strong>an</strong>\ des\vâr[it\, iubind arta [i literatura; în a -far\ de Goethe a atras multe personalit\]i culturale la Weimar, între careHerder, Schiller, Wiel<strong>an</strong>d. Printre compozi]iile ei se num\r\ singspielul petext de Goethe Erwin [i Elmire. Ettore Ghibellino, în volumul J. W. Goetheund Anna Amalia. Eine verbotene Liebe (J. W. Goethe [i Anna Amalia,o iubire interzis\), Weimar, A.J. Denkena-Verlag, 2004, a emis ipoteza,aprig dezb\tut\ de cercet\tori, c\ între duces\ [i Goethe s-ar fi înfiripat orela]ie pe care doamna von Stein, una din înso]itoarele de la curte, n-a f\cutdecât s-o acopere.9Cf. Claus C<strong>an</strong>isius, Goethe und die Musik (Goethe [i muzica), Mün -chen / Zürich, Piper, 1999, p. 90. În continuare, unele informa]ii despreGoethe ca muzici<strong>an</strong> sunt preluate din acest volum (pp. 20-226).10Goethe numea atmosfera literaturii lui Gottsched: „moralitate [i plictiseal\”;Cf. J. W. Goethe, Brief <strong>an</strong> Joh<strong>an</strong>n D<strong>an</strong>iel Salzm<strong>an</strong>n (Scrisoarec\tre Joh<strong>an</strong>n D<strong>an</strong>iel Salzm<strong>an</strong>n), 6.3. 1773 În: Der junge Goethe (Tâ -n\ rul Goethe), ed. de Max Morris, 6 volume, Leipzig, Insel, 1909-1912,vol. <strong>III</strong>, p. 30.11Cf. Ernst Cassirer, Rousseau, K<strong>an</strong>t, Goethe. Ed. de Rainer A. Bast,Hamburg, Meiner, 1991, pp. 85-86. Vezi [i J. W. Goethe, Maximen undÎnsemn\ri ie[eneReflexionen (Maxime [i reflec]ii, HA XII, 467): „Cel c\ruia natura începes\-i dezv\luie taina ei sacr\ simte irezistibil dor de cea mai demn\ exponent\a acesteia, arta”. În egal\ m\sur\, Goethe vedea experien]a import<strong>an</strong>t\ nunumai pentru [tiin]\, ci [i pentru poezie, c\ci con]inutul poetic e con]inutulîntregii vie]i, în acest sens nef\când deosebire între Dichtung (poezie, cre -a]ie) [i Wahrheit (adev\r), între real [i ideal.V<strong>an</strong>ni Cuoghi:XFactor12Vezi „De la-n]elep]i [i sfin]i, în via]\” (Von heiligen Männern undvon weisen), din ciclul Xeniilor cumin]i.13Edward W. Said, Hum<strong>an</strong>ism <strong>an</strong>d Democratic Criticism (Um<strong>an</strong>ism[i criticism democratic), New York, Columbia U.P, 2004, p. 95.14Cf. Pascale Cas<strong>an</strong>ova, The World Republic of Letters (Republicauni versal\ a literelor), Cambridge, Mass., Harvard U. P., 2004, p. 1415Cf. Hartmut Haberl<strong>an</strong>d, „Ownership <strong>an</strong>d maintain<strong>an</strong>ce of a l<strong>an</strong>gua gein tr<strong>an</strong>snational use: should we leave our lingua fr<strong>an</strong>ca alone?”(„Apropri -e re [i între]inere a unei limbi folosite tr<strong>an</strong>sna]ional”), in Beyza Björkm<strong>an</strong>(ed.), The pragmatics of English as a lingua fr<strong>an</strong>ca in the internationaluniversity (Pragmatica limbii engleze ca lingua fr<strong>an</strong>ca în universit\]ileinterna]ionale), Journal of Pragmatics, 2010, pp. 1-31).delicatese culturale ∙ delicate49
eminescologicale ∙ eminescol50„Românul“ contra „Timpul“Polemicile eminescieneprivite dinspre „cel\lalt“.Rezumat bibliografic (IX)52. [Eminescu M.]: [„În fine … tot bine“]. Românul, Buc.,oct. 31, p. 499. Preluat din “Timpul”, 25 oct. 1882, f\r\ comentarii.Vezi textul în O. X<strong>III</strong>, p. 213.53. „Bucure[ti, 20 Brum\rel/1 Brumar“. (oct. 21, p. 816).Editorial. R\spunde coresponden]ei semnate Delfinul, din ziarulTimpul, 17 oct. 1882, [i notei [„Adun\rile se redeschid“] care oînso]e[te ( O. X<strong>III</strong>, p. 205). Aminte[te c\ Delfinul l-a amenin]atpe rege cu soarta lui Ludovic al XVI-lea [i acum consider\ c\ a -cela[i, cu acordul T., vrea s\ închine ]ara str\inilor. Conservatoriisunt „f<strong>an</strong>ario]i“ [i în dorin]a de a reînvia trecutul, [i în „reprodu -cerea obiceiurilor boierimii din timpurile decaden]ei“.54. „Bucure[ti, 5/17 Brumar 1882“. (nov. 6, p. 867). Edi -torial. R\spunde articolului [„Precum astronomul…“] din T., 2nov. 1882 (O. X<strong>III</strong>, p. 413-414, sec]iunea „Cu paternitate incer -t\“). F\r\ a-l aminti pe I. C. Br\ti<strong>an</strong>u (împotriva c\ruia se ridicaM. E.), face elogiul regimului liberal insistând asupra reformelorpe care le-a adus (tocmelile agricole, impropriet\rirea însur\ ]e -ilor etc.) [i, mai ales, asupra libert\]ii presei, pe care conservatoriio suprimaser\. Consider\ c\ tabloul sumbru pe care-l prevedeM. E. este cu totul f<strong>an</strong>tezist: „Nu e de mirare ca potrivnicii no[ tris\ cad\ în asemeni abera]iuni când, prin compara]iile lor, maimult sau mai pu]in pitore[ti, se r\t\cesc în regiunea stelelor,p\r\sesc terenul practic al unei discu]iuni serioase…”N.B. Alternativa Românului este, în fond, simplu de în]eles:redactorul de la Timpul, dac\ nu e incoerent logic, atunci e poet.Oricum, nu st\ pe terenul practic al unei discu]iuni serioase.55. „Bucure[ti, 29 Brumar/11Undrea 1882“. (nov. 29-30,p. 943). Editorial. R\spunde articolului [„Raportorul îns\rcinat aap\ra…“] din T., 26 nov. 1882 (O. X<strong>III</strong>, p. 228-229), ref\cânddiscu]ia din Camer\ dintre Al. Lahovari [i E. Costinescu [i insis -tând asupra faptului c\ numai bal<strong>an</strong>]a comercial\ nu poate daimaginea exact\ a progresului unei economii na]ionale: trebuieluate în calcul [i sumele încasate pentru tr<strong>an</strong>sport, valorile româ -nilor tezaurizate peste hotare, ba -nii adu[i în ]ar\ de imigr<strong>an</strong>]i, bu -nuri imobiliare ale ]\rii, etc. Obser -v\ c\ nu numai ]\rile industriali za -te au bal<strong>an</strong>]\ nefavorabil\ [i stareeconomic\ prosper\, ci [i altele,ca de exemplu Algeria.56. „Bucure[ti, 3/15 Undrea1882“ (dec. 4, p. 959). Editorial.Compar\ mai multe articole dinT., unul din 1877 (în care se expri -m\ neîncrederea în for]ele României de a ob]ine indepen den]a),unul din 30 nov. 1882, scris la <strong>an</strong>iversarea lu\rii Redutei Plevna(în care armata român\ este l\udat\; articolul nu este emi nesci<strong>an</strong>;R. l-a comentat pe larg, laudativ, în editorialul din 2 dec. 1882) –[i articolul [„În num\rul s\u din urm\…”], din 1 dec. 1882 (O.X<strong>III</strong>, p. 231-232) din care în]elege c\ M.E. î[i exprim\ neîncre -derea în poporul român. Î[i exprim\, în replic\, patetic, încrede -rea în viitorul României, ar\tând c\ numai Timpul, plin de con -tradic]ii, se men]ine într-un scepticism tot mai bol n\vicios.V<strong>an</strong>ni Cuoghi:OfeliaÎnsemn\ri ie[ene
- Page 3: MitomanieDe câte ori ni se `ntreta
- Page 6 and 7: cutia cu amintiri · cutia cu am4Ci
- Page 8 and 9: la aniversara · la aniversara · l
- Page 10 and 11: la aniversara · la aniversara · l
- Page 12 and 13: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 14 and 15: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 16 and 17: portret în carbune · portret în-
- Page 18 and 19: cronica traducerilor ∙ cronica16D
- Page 20 and 21: cronica traducerilor ∙ cronicaVan
- Page 22 and 23: mişcarea ideilor · mişcarea id20
- Page 24 and 25: mişcarea ideilor · mişcarea idVa
- Page 26 and 27: mişcarea ideilor · mişcarea idca
- Page 28 and 29: cave canem · cave canem · cav26So
- Page 30 and 31: oasca şi barza · broasca şi28Doi
- Page 32 and 33: oasca şi barza · broasca şisu]i
- Page 34 and 35: în raspar- -· în raspar- -· în
- Page 36 and 37: în raspar- -· în raspar- -· în
- Page 38 and 39: în raspar- -· în raspar- -· în
- Page 40 and 41: Istoria unei afaceri tenebroase:Cim
- Page 42 and 43: du Croissant, aceast\ pia]\ de jurn
- Page 44 and 45: joace în continuare. În 1975, câ
- Page 46 and 47: Italia) [i reflectarea ei simbolic\
- Page 48 and 49: iu birea pentru Christiane Vulpius,
- Page 50 and 51: Vanni Cuoghi:Desigur, arta plastic\
- Page 54 and 55: 57. xxx: Situa]ia jude]elor în 188
- Page 56 and 57: Vanni Cuoghi:zicerea lor de la un a
- Page 58 and 59: aci jos, etc. De data aceasta, iron
- Page 60 and 61: tinieni. Se pare c\ popu la -]ia ac
- Page 62 and 63: Un martor ocular alpogromului de la
- Page 64 and 65: Relatarea faptelor mai importante p
- Page 66 and 67: m\r de 41.511 în Ia[i, la care se
- Page 68 and 69: Vanni Cuoghi:Când m-am întors din
- Page 70 and 71: 29 iunie 1941, pe aceast\ por]iune
- Page 72 and 73: cat un rol important în Ia[i. A ve
- Page 74 and 75: Alt mijloc de a scoate pe evrei din
- Page 76 and 77: Casa mea din S\ulescu 19 era deschi
- Page 78 and 79: {i, totu[i, ce armat\ de elit\ am f
- Page 80 and 81: Num\r ilustrat cu reproduceri dup\