seria a treia, an III, nr. 4, aprilie 2011 - Insemnari Iesene

Vanni Cuoghi:cât mediat, dar medierea nu e în el. Fie c\îi place sau nu grecului, medie rea e în femeie.Când nu-i place, medierea este deaflat într-un soi de substitut care trebuie s\respecte o regul\: diferen]a temporal\ [i o -mologia sexual\. Este vorba despre un „ritde trecere” (despre p\r, v\l, limbaje spe -ciale, rituri sexuale etc.) 6 . Exigen]a substitutuluie un comandament ontolo gic, c\cia te iubi de u nul singur înseamn\, în realitate,a înceta s\ fii. Este nevoie de o anu -me disponibili tate în faptul de a dori s\ re -devenim copi l\ro[i, caz în care erosul (ai -doma ironiei) este o creatur\ demonic\ 7 .În Poetica, 1454 a 20, Aristotel spunec\ [i o femeie poate fi bun\, la fel poate fiExpozi]iebun un sclav. Totu[i, femeia este mai degrab\o fiin]\ inferioar\, sclavul este o fi -in]\ cu totul netrebnic\. Ex presia lui Aris -totel nu este contradictorie pentru un grec.Un mit, relativ târziu, ce-i drept, ne spunece [i cum despre origi nea democra]iei mas -culine [i originea c\s\toriei ateniene: „înmomentul conflictului între zei]a Atena [iPoseidon pentru protec]ia asupra cet\]iilui Ke krops, regele ar fi primit, ne spuneVarro, un oracol care-i poruncea s\ consulteîn leg\ tur\ cu alegerea divinit\]ii poliadepe to]i atenienii, inclusiv femeile; femeilefiind cu una mai mult decât b\rba]ii,a fost aleas\ Atena. B\rba]ii s-au r\z bu nat,hot\rând ca «de aici î na inte atenienele nuvor mai vo ta, copiii nu vor mai fi cunos cu]idup\ numele mamei [i nimeni nu le vamai numi atenie ne pe femei »” 8 . {i lucrurilechiar a[a s-au petrecut: în Atena nu vorbimde ateniene, ci de so]ii [i fiice de atenieni,iar aceasta este valabil pân\ [i încomedie (Aristofan însu[i nu vorbe[te despre„adunarea atenienelor”, ci despre „a -dunarea femeilor”!).Anton AD|MU}1James Redfield, loc. cit., în op. cit., p.153.2Mathilde Niel, Drama eliber\rii femeii,Editura Politic\, Bucure[ti, 1974, p. 34. De con -sultat excelentul paragraf intitulat Pl\cerile dra -gostei în Félix Buffiere, Miturile lui Homer [igândirea greac\, Editura Univers, Bucure[ti,1987, pp. 263-266.3James Redfield, loc. cit., în op. cit., p.158.4Ibidem, p. 164. Pentru grec, c\s\toria este,totu[i, o „institu]ie tragic\”. În jurul ei se des -f\ [oar\ „jocuri metaforice”.5Ibidem, pp. 165-171.6Arnold Van Gennep, Riturile de trecere,Editura Polirom, Ia i, 1996, pp. 147-165.7Vladimir Jankélévitch, Ironia, Editura Da -cia, Cluj-Napoca, 1994, pp. 149-155. „Ironia,ca [i Erosul, este o creatur\ demonic\”, iar E -ros este, deopotriv\, filosof, [arlatan, magician,în]elept, vr\jitor.8Pierre Vidal-Naquet, Vân\torul negru, E -ditura Eminescu, Bucure[ti, 1985, p. 328.cave canem · cave canem · cavÎnsemn\ri ie[ene27