seria a treia, an III, nr. 4, aprilie 2011 - Insemnari Iesene

Vanni Cuoghi:Când m-am întors din nou acas\, b\rba]ii plecaser\ f\r\ mi -ne. Femeile mi-au spus c\ s-au gândit c\ e mai bine s\ nu întâr -zie [i s-au dus singuri, deoarece socoteau c\ nu prea avea rosts\-i înso]esc [i eu. Dup\ un sfert de ceas, s-au întors chiria[ii cubilete pe care scria „liber”, spunând c\ dl avocat, la u[a Chestu -rii, s-a desp\r]it de ei ducându-se spre str. Br\tianu unde aveatrea b\. Mi-au ar\tat biletele ce li se d\duser\ la Chestur\. Erauni[ te buc\]ele mici de hârtie pe care era [tampila Chesturei [icu vântul „liber” scris cu cerneal\. Se vedea c\ sunt f\cute în pri -p\. Nu aveau nici dat\, nici semn\tur\, nici numele persoaneic\ reia i se eliberaser\. M-au surprins aceste dovezi, deoarece nuaveau nici o valoare nici pentru nimeni, nici fa]\ de nimeni.Întrebându-i pe cei doi ce este prin ora[, mi-au spus c\ estefoarte mult\ lume la Chestur\ [i anume evrei, care vin sau în gru -puri escortate, sau în grupuri f\r\ escort\, s\-[i ia bilete „li ber”.C\ aceste bilete li se elibereaz\ imediat de c\tre un func]ionar, ca -re st\ la o mas\ [i are sute de bilete. Mi-au spus c\ s-au întors pela baie [i pe str. Sf. Andrei, ca s\ ajung\ mai repede acas\.Cum Lu]\ Bartfeld nu venea, mama lui începuse a dispera,disperare care cre[tea cu fiece minut\. Ca s-o lini[tesc, i-am spusÎnsemn\ri ie[eneViespeac\ m\ voi duce eu s\-l caut [i s\ i-l aduc. A[a se face c\ am umblatîn ziua aceea blestemat\ prin ora[, f\r\ s\ fi fost nim\nui defolos, riscându-mi inutil via]a, cu sentimentul sfâ[ietor c\ poatetotu[i a[ fi putut face ceva, dar nu [tiam ce.Am ref\cut pentru a cincea oar\ drumul pân\ la Palat, luând-ode data asta pe str. {tefan cel Mare, spre a m\ duce la Chestur\,care era atunci dup\ Prim\rie, pe str. Alecsandri, imobil care este[i azi. De data aceasta, pân\ în str. {tefan cel Mare, m-a impresionatlipsa total\ de circula]ie. Nu am întâlnit nici un vehicul,nici un pieton. Ajungând în fa]a Palatului [i cotind, am v\zut înprimul rând o evreic\ alergând cu p\rul [i hainele în dezordine.De[i nu o urm\rea nimeni, nu-[i contenea fuga [i se vedea c\ est\pânit\ de o groaz\ nebun\.Str. {tefan cel Mare era împânzit\ de nem]i, care patrulau.În tre Palat [i hotelul Continental am fost legitimat\ de [aptespre -zece ori (o distan]\ de aproximativ 500 m). Erau patru feluri depatrule: 1) pe jos câte 6 solda]i; 2) c\l\ri câte 4 solda]i; 3) pe mo -tociclete câte 2 solda]i; 4) pe camioane câte 4 solda]i, care st\ -teau pe scaune pliante spate la spate, cu armele automate pe bra -]e, astfel c\ controlau [i puteau trage în patru direc]ii odat\. To]ierau cu armele sau pistoalele gata s\ trag\. N-am v\zut nici pân\atunci, nici de atunci asemenea înscenare, asemenea regie. De[ipatrulele erau foarte dese [i puteau vedea c\ ai mai fost controlatde cea dinainte, nu erai omis de nici una din ele. Cu atât mai ne -firesc, cu cât trec\torii erau foarte pu]ini. În tot {tefan cel Marepân\ la Continental, au fost vreo 3-4 femei în afar\ de mine [i doiconsilieri de la Curtea de Apel, pe care-i cuno[team, dar erau pepartea cealalt\ a str\zii.Osta[i români erau câ]iva, probabil cu câte vreo misiune sauîn trecere, nu erau nici în forma]ie, nici în patrulare.Se auzeau focuri izolate [i rare de arm\.În dreptul fostului magazin de sticl\rie Hirschensohn (unde afost Cooperativa „6 Martie”) am v\zut primele cadavre, un grup decinci oameni, dintre care o femeie [i un copil de vreo 5-6 ani.A[a de puternic\ a fost emo]ia [i a[a de tare m-a zguduit, în -cât pentru moment am crezut c\ am un co[mar sau c\ am înne -bunit, c\ am viziuni de co[mar, c\ am trecut printr-un fenomennecunoscut, în plin absurd, transportat\ dintr-odat\ dincolo demar ginea în]elegerii. Datorit\ acestor sentimente, care probabilse reflectau în toat\ ]inuta [i aspectul meu, am devenit suspect\nem]ilor [i controalele erau din ce în ce mai riguroase.De-a lungul acelei blestemate zile, de nenum\rate ori era s\fiu încolonat\ de nem]i, deoarece din faptul c\ figura mea expri -ma groaza [i oroarea, m\ luau drept evreic\ – considerând pro -ba bil c\ un neevreu trebuie s\ priveasc\ cu satisfac]ie [i admira -]ie crima, asasinatele, c\ nu putea fi însp\imântat, cutremurat deordinea nazist\. Numele de Veronica, care este cunoscut de toa -te riturile cre[ tine, m-a salvat de la moarte.arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva65