tinieni. Se pare c\ popu la -]ia acelor melea guri nu [i-apierdut interesul pentru lec -tur\, iar ora[ul însu[i are opolitic\ de car te pasionat\,sus]inut\ de cititori vorace.Dac\ literatura sud-a me -ric<strong>an</strong>\ e mai cu noscut\ pu -blicului românesc, [i înc\de câteva decenii bune, ce<strong>an</strong>ordic\ a fost pâ n\ de cu -rând una de ni[\, care a ex -plodat în ultimii <strong>an</strong>i, dus\pe vârful valului de succesulnea[teptat al trilogiei Millenium,a lui Stieg Lars son(publicat\ postum, în tre2005 [i 2008, dup\ ce autorula murit su bit în urmaunei crize cardiace), ecra -ni za rea aducându-i în scurttimp recunoa[ te rea mondi -al\. Sp\rg\torul de ghea]\suedez a <strong>an</strong>trenat în siajuls\u o serie de autori sc<strong>an</strong>di -navi ce exceleaz\ îndeo -sebi în subgenuri ca thriller,poli]ist, sau rom<strong>an</strong> «negru»,pre cum cele ale lui HenningM<strong>an</strong>kell, vându te dejaîn zeci de milio<strong>an</strong>e de exemplareîn întreaga lume,acesta fiind de fapt [i invitatulde onoare al Salonuluide la Paris. Nu mai pu - V<strong>an</strong>ni Cuoghi:]in admirat\ e [i tân\ra fin -l<strong>an</strong>de z\ Sofi Oks<strong>an</strong>en, care a ob]inut <strong>an</strong>ultrecut premiul Femina pentru cel mai bu<strong>nr</strong>o m<strong>an</strong> str\in (Purge, ed. Stock).E un adev\rat fenomen, de dat\ recen -t\, dar nu mai pu]in intens, acest vânt t\ -ios venit din Nordul polar s\ împrosp\teze[i s\ tonifice literele fr<strong>an</strong>ceze, [i nu numai,fenomen care face furori prin ]\rile nor -di ce de vreo 40 de <strong>an</strong>i, dar pe care miezulEuropei abia a început s\-l descopere. E -di torii, traduc\torii, librarii se întrec în ag\si [i l<strong>an</strong>sa pe pia]\ cele mai atr\g\toareÎnsemn\ri ie[enetitluri din domeniu. De fapt, prin ce difer\o asemenea nara]iune sc<strong>an</strong>dinav\ de celelalte?Unul din librarii de la Gibert Josephconsider\ c\ stilul «e destul de diferit dethriller-ele fr<strong>an</strong>ceze sau americ<strong>an</strong>e, e multmai a[ezat [i mai ales amestec\ genurile:<strong>an</strong>aliz\ politic\, economic\, social\ [i ade -v\rat\ <strong>an</strong>chet\ de rom<strong>an</strong> poli]ist». {i o for -m\ aparte de autoironie «na]ional\», a[ a -d\uga, îndeosebi la isl<strong>an</strong>dezul Arnaldur Indridason(un fel de Amélie Nothomb arctic,care scoate câte un rom<strong>an</strong> pe <strong>an</strong> înce pândcu 1997), dar [i la suede zulBjorn Larsson, care ia pes -te picior aceast\ nou\ vo -g\ occidental\, intitulându-[i ultimul text Poe]ii mor]inu scriu rom<strong>an</strong>e poli]is te.Va fi probabil [i acesta unfenomen de mo d\, ca thril -ler-ul ezoteric à la D<strong>an</strong>Brown. Sau nu...Secretul acestor bestseller-uri?Depei za rea, desigur,un <strong>an</strong>ume fel de exo -tism (!) pe care îl degaj\ fri -gul, izolarea, însingura re<strong>an</strong>ordic\, [i care decl<strong>an</strong> [ea -z\ resorturi neexplora te aleimaginarului. O curio zita teprivitoare la ceea ce se petrece„acolo sus“, în vârfullumii, dar care se îm bin\ re -pede [i cu pl\cerea des co -peririi unor ]inu turi, socie -t\]i [i mentalit\]i pli ne deumbre [i lumini speciale.Din nou, aceea[i sl\biciune[i comodi tate carene face adesea s\ împin -gem în tr-un singur sertarlucruri de forme, culori [im\rimi diferite, în baza u -nei origini comune, ne determin\[i acum s\ vorbimde „literatura Nordului“, e -tichet\ pe care to]i cei pre -zen]i la Salonul c\r]ii de laParis au recuzat-o cu vehemen]\, înlocu in -d-o cu sin tagma „literaturi nordice“. Nuexist\, afir m\ ei, unitate de limb\, nici deloc în scrierile lor, peisajul sc<strong>an</strong>dinav ad\ -postind di ferite idiomuri [i genuri. Diversi -tate, prin urmare, [i nu unitate. Verva a -cestor texte, aten]ia rafinat\ acordat\ intrigii[i construc ]iei personajelor, aproapeclasic\, trimit cu gîndul la poezia scaldic\,în care isl<strong>an</strong>dezii [i norvegienii sunt mae[ -tri [i care, în opi nia speciali[tilor, a r\maspân\ ast\zi po e zia cea mai sofisticat\ [iA-[i schimba p\rul57
58V<strong>an</strong>ni Cuoghi:Cheia inimii taleelaborat\ compus\ vreodat\ în Occident.O virtuozitate lexical\ [i ritmic\ ce se re -g\se[te în mare m\sur\ în textele contempor<strong>an</strong>ecare, în ciuda diversit\]ii reven dicate,afirm\ cu cla ritate o identitate nor di -c\ bine definit\.Natura, de pild\, este o component\e sen]ial\ în viziunea autorilor nordici, îndeosebilumina aceea unic\, ce are virtu]itr<strong>an</strong>sfiguratoare, magice. De fapt, sc<strong>an</strong>dinaviisunt mari povestitori, iar vraja crea -]iilor lor, de[i atât de diferit\ de «realismulmagic» al sud-americ<strong>an</strong>ilor, nu e cu nimicmai prejos, natura nefiind pentru ei simpludecor al ac]iunii, ci materie org<strong>an</strong>ic\,fiin]ial integrat\ vie]ii. Mul]i comentatorise întreab\ de unde le vine aceast\ pasiu -ne a povestirii, dac\ se datoreaz\ vechilortradi]ii vikinge orale, tr<strong>an</strong>smise în nesfâr -[i tele nop]i de iarn\ petrecute în jurul unuifoc, sau dac\ acest dinamism cu accenteinedite î[i are r\d\cinile în cultul Destinului,care a fost prima zeitate a p<strong>an</strong>teonuluilor... Cert e c\ ata[amentul fulger\tor ale uropenilor «c\ldicei» pentru aceast\ dimensiunefabulatorie vine înc\ o dat\ însprijinul ideii c\ toate curentele literare uscate[i cerebrale nu au f\cut, cel mult, de -cât s\ ascut\ p<strong>an</strong>a [i min]ile criticilor bla -za]i, dar publicul larg cititor a avut [i vaavea mereu nevoie de acele ]inuturi imagi -nare prin care sufletul s\-i r\t\ceasc\ învo ie. Iar literatura noastr\ postmodern\ apierdut sau a uitat gustul pove[tii, conside -rând-o facil\ [i ineficient\ estetic, orientându-seaproape exclusiv spre genuri nar -cisiste, sau la gr<strong>an</strong>i]a documentarului, ce -ea ce a condus la reorientarea rapid\ a ci -titorilor, în momentul în care li s-a permiss\ viseze din nou cu o carte în mîn\.Pe fond, nimic nu e nou, sentimentele,tr\irile, aspira]iile um<strong>an</strong>e sunt acelea[i, dela un cap\t la altul al globului. Dar cevatot sun\ altfel sub cerul acela mult mai a -proape de p\mânt; în acea lumin\ str<strong>an</strong>ie[i tulbur\toare, mel<strong>an</strong>colia cap\t\ accentedepresiv-burle[ti, ritmul e mai lent, mai pu -]in spectaculos în aparen]\, mai sumbru.Dar aici cli[eele cad unul câte unul pentrucei care se arunc\ în aceast\ aventur\, c\cideparte de a fi sinistr\ [i deprim<strong>an</strong>t\, cumo consider\ unii, mai ales cei care nu o cu -nosc, aceast\ literatur\ e original\ [i proas -p\t\, ]esut\ pe un umor irezistibil, chiar da -c\ mu[c\tor [i adesea negru [i decalat. Oironie supl\, ce permite s\ afirmi lucruriînsp\imânt\toare aproape f\r\ s\ bagi deseam\. Nu [tiu dac\ tr\im o «vîrst\ de aur»nordic\, dar ceva se întâmpl\ cu adev\ratprin zona aceea [i, cu sigur<strong>an</strong>]\, merit\ oprivire cât o auror\ boreal\.Simona MODREANUÎnsemn\ri ie[ene
- Page 3:
MitomanieDe câte ori ni se `ntreta
- Page 6 and 7:
cutia cu amintiri · cutia cu am4Ci
- Page 8 and 9:
la aniversara · la aniversara · l
- Page 10 and 11: la aniversara · la aniversara · l
- Page 12 and 13: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 14 and 15: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 16 and 17: portret în carbune · portret în-
- Page 18 and 19: cronica traducerilor ∙ cronica16D
- Page 20 and 21: cronica traducerilor ∙ cronicaVan
- Page 22 and 23: mişcarea ideilor · mişcarea id20
- Page 24 and 25: mişcarea ideilor · mişcarea idVa
- Page 26 and 27: mişcarea ideilor · mişcarea idca
- Page 28 and 29: cave canem · cave canem · cav26So
- Page 30 and 31: oasca şi barza · broasca şi28Doi
- Page 32 and 33: oasca şi barza · broasca şisu]i
- Page 34 and 35: în raspar- -· în raspar- -· în
- Page 36 and 37: în raspar- -· în raspar- -· în
- Page 38 and 39: în raspar- -· în raspar- -· în
- Page 40 and 41: Istoria unei afaceri tenebroase:Cim
- Page 42 and 43: du Croissant, aceast\ pia]\ de jurn
- Page 44 and 45: joace în continuare. În 1975, câ
- Page 46 and 47: Italia) [i reflectarea ei simbolic\
- Page 48 and 49: iu birea pentru Christiane Vulpius,
- Page 50 and 51: Vanni Cuoghi:Desigur, arta plastic\
- Page 52 and 53: g\ ]ia limbii literare. Dac\ pân\
- Page 54 and 55: 57. xxx: Situa]ia jude]elor în 188
- Page 56 and 57: Vanni Cuoghi:zicerea lor de la un a
- Page 58 and 59: aci jos, etc. De data aceasta, iron
- Page 62 and 63: Un martor ocular alpogromului de la
- Page 64 and 65: Relatarea faptelor mai importante p
- Page 66 and 67: m\r de 41.511 în Ia[i, la care se
- Page 68 and 69: Vanni Cuoghi:Când m-am întors din
- Page 70 and 71: 29 iunie 1941, pe aceast\ por]iune
- Page 72 and 73: cat un rol important în Ia[i. A ve
- Page 74 and 75: Alt mijloc de a scoate pe evrei din
- Page 76 and 77: Casa mea din S\ulescu 19 era deschi
- Page 78 and 79: {i, totu[i, ce armat\ de elit\ am f
- Page 80 and 81: Num\r ilustrat cu reproduceri dup\