seria a treia, an III, nr. 4, aprilie 2011 - Insemnari Iesene

Italia) [i reflectarea ei simbolic\ (Goethe a creat pentru aceast\reflectare simbolic\ un cuvânt diferit de existentele Gleichnis,Bild sau Symbol, un cuvânt numai al s\u: Abglanz).Baladele, scrise preponderent între 1795 [i 1805, dar încercate[i între anii [aizeci-optzeci, aflându-[i „ocaziile” în crea]iapo pular\, l-au interesat în mod deosebit nu numai datorit\ su -biectelor, ci [i prin bog\]ia formal\, a balansului între simplitateacântecului popular, epicul parabolei, fabulosul basmelor [i legen -delor, umorul anecdotelor, prilejuind profunzimi filozofice [i re -vela]ii morale. Uneori, ocazia care a impulsionat scrierea baladeie foarte vizibil\, ca în Johanna Sebus, alteori prim-planul e de -]inut de polizarea strofelor [i ritmului, de sonorit\]i, de adân ci -mea cuget\rii.Evenimentele [i schimb\rile aduse de revolu]ia francez\, întâlnirea(la propriu [i figurat) cu proteicul Napoleon, cel atât debun strateg încât putea fi comparat cu un artist, „poet al faptei” 2care se autointitula „pater Europae”, aruncând astfel în ochii lu -mii praful marilor ]eluri, au concentrat interesul lui Goethe a su -pra teoretiz\rii rela]iei dintre art\ [i realitate.Marile oscil\ri între împrejur\rile cu importan]\ istoric\ [i ce -le cu semnifica]ie personal\ puteau fi rezolvate printr-o teorie asimbolului. Pentru a cuprinde în aceea[i lentil\ vizibilul [i invizi -bilul, generalul [i particularul, Goethe [i-a construit multe poe -me pe aceast\ dialectic\ a simbolului (între care Lini[te marin\,Drum bun, D\inuire în schimbare, Simbol).Natura ca spirit, spiritul ca natur\, armonia lor vie, sugestia mis -terioas\ trezind imagina]ia au devenit fermente pentru romantis -mul timpuriu; dar Goethe nu s-a l\sat dus de drumul pe ca re l-adeschis romanticilor. Mai degrab\ s-a întors la ideile „[colilor demistere” din vechile civiliza]ii [i la teoriile lui Paracelsus 3 , c\utândo form\-gând îndumnezeit\ în natur\ [i geometrie 4 (de pus înleg\tur\ [i cu studiul viziunilor francmasone, pentru ca re geometriaînf\]i[eaz\ forma-gând a lui Dumnezeu în natur\, de la fulgulde z\pad\ la cercurile astrale). Pot fi g\site la Goethe idei para -cel siene precum natura spiritual\ [i însufle]it\ a elemen telor, în -]elegerea naturii ca organism în care toate se armoni zea z\, aceas -t\ armonie ducând gândul la sympathea panta proclamat\ deHipocrate, sau la Timaios de Platon sau Emerides de Plotin (în careoperele naturii constituie o fiin]\ vie [i ra]ional\, zoon, ap\ -ru t\ datorit\ voin]ei Cauzei Supreme). Omul, prin care natura aculminat evolu]ia, cuprinde toate puterile [i substan]ele lumii, fi -ind el însu[i o lume. Paracelsus nume[te „astronomie” [ti in]a com -para]iei între interior [i exterior, între cele dou\ firma mente, desus [i de jos.Natura [i arta sunt una, cum spune în sonetul cu acela[i titlu:„Natur\ [i-art\ par s\ se dezbine / Dar grabnic iar se reg\sesc[i iar; / Conflictul lor îmi pare în zadar...” Cercetând leg\turaÎnsemn\ri ie[enedintre experien]\ [i idee, dintre natur\ [i art\ („Arta nu e altcevadecât lumina naturii” – Ephemerides, WA I. 37,87), Goethe apornit îns\ cu tot mai mult\ convingere pe drumul cercet\rii ce -lei dintâi – natura pe care artistul nu trebuie doar s-o imite, ci [is-o reformuleze din interior 5 .P\rerile sale despre poezie ca form\ în mi[care, sau despre de -sen ca imagine a poeziei, c\utarea analogiilor [i deosebirilor, a co -responden]elor între cunoscut [i necunoscut sunt urm\rile aces -tor reformul\ri esoterice. Odat\ ce legile naturii devin vizi bile prinVanni Cuoghi:Maria Antoaneta jonglândart\, inspiratul e cel care particip\ ideal la cunoa[terea acestorlegi din crea]ia natural\, v\dindu-le în lume 6 . Experien]a poezieie, de aceea, misterioas\, ar\tând enigmele naturii [i ale min]ii [i în -cercând s\ le dea r\spuns prin cuvânt [i imagine (HA XII, 493).„Cuvântul [i imaginea sunt corelate, se caut\ mereu” (HA XII, 493).delicatese culturale ∙ delicate43