seria a treia, an III, nr. 4, aprilie 2011 - Insemnari Iesene

cave canem · cave canem · cav26Socrate dezvolt\ o asemenea tematic\în Republica – nu e împotriva admiterii fe -meilor în via]a public\. Exist\ îns\ o dife -ren]\ care face „via]a desp\r]it\”: sfe ra politic\[i sfera privat\. Sfera pu bli -c\ este masculin\ (cuvânt, idee,competi]ie, egali). Sfera public\vrea s\ identifice proprii egali,caz în ca re trupul nu are a fi a -coperit (e a[a-numita „goliciuneeroic\”), [i asta înseamn\ c\ per -soana (corect: ce t\]eanul) esteo unitate social\ al c\rei scopeste acela de a se auto afirma.Exigen]a competi]iei îl pune pecel\lalt exact în aceea[i postur\[i, în competi]ie, cet\]enii nu î[iper fec]ioneaz\ asem\n\rile, cidife ren ]ele. Sunt comuni prinfaptul de a fi ini]ial similari; suntdiferi]i întrucât s-au perfec ]io natîn neasem\nare. Aceasta estesfera public\ (militar\ prin excelen]\[i cu atât mai mult uniformizatoare).În urm\, comu nitateacompeti]iei are ca exigen -]\ similitudinea ini]ial\.Sfera privat\ are ca princi -piu di feren]a b\rbat-femeie. C\ -s\toria este o rela]ie între dife -ri]i, nu între similari (asem\ n\ -tori). C\s\toria e rela ]ie, nu com -peti]ie, e cooperare de lucruri,nu competi]ie de idei: „a ces taeste locul de origine atât al produc]iei,cât [i al consumului, lo -cul în care cet\]eanul ia contactcu sinele s\u natural [i cu p\ mân -tul. Ipoteza imaginar\ a lui So -crate urm\re[te s\ taie aceas t\leg\tur\ cu p\mântul, s\ nege fi -in]a trupului, a eului natural” 3 .Societatea închis\ e o societatemasculin\, dar asta nu în seamn\ c\ una des -chis\ ar fi una femini n\.Grecul e conservator: în sfera public\se mi[c\ b\rbatul, în aceea domestic\ – femeia(ca o compensa]ie: în sfera public\Vanni Cuoghi:b\rbatului nu-i apar]ine nimic în mod nemijlocit,în aceea domestic\ femeii îi apar -]ine totul din perspectiva administr\rii, [icheile de la c\mara cu provizii [i de la becisunt pentru femeie însemnul autorit\]ii,m\car c\ b\rbatul poate exercita un soi desupracontrol. Teofrast, în Caractere, 18,arat\ cum b\rbatul, neîncrez\tor, înaintede culcare, întreab\ so]ia dac\ a închis si -petul, dac\ a pus sigiliul, dac\ a z\vorât poar -ta). Femeile nu c\l\toreau [i grecii nu sepreg\teau s\ primeasc\ drept oaspe]i fe -mei. Cu toate acestea, chiar [i la greci, ocas\ f\r\ de femeie era o cas\goal\. În ia tac trona patul ma -trimonial. El apar]inea b\rba -tului ca so] [i era destinat fe -meii ca so]ie; libertatea sexu a -l\ a b\rbatului era total\; liber -tatea sexual\ a femeii se limitaexclusiv la b\r ba tul ei [i numaicând a ces ta cre dea de cuviin -]\. Toate femeile au a se c\s\ -tori [i momentul perfec]iei loreste fecioara/fecioria – par the -nos. Tat\l se bu cur\ de fiic\ nupen tru c\ este a lui, ci pentruc\ o poa te ceda altcuiva: „cucât este mai dezi rabil\, cu atâteste mai marita bil\ [i, prin urmare,el o va pierde cu atât maisigur [i mai repede. Pentru femeie,momen tul de ma xi m\ambiguitate este totodat\ acelade maxim\ împlinire, mai precismomentul când devine so -]ie” 4 , so ]ie prin excelen]\ (Pan-dora, Pene lo pa), so]ie abandonat\(Hera) 5 . Pan dora este pri -ma femeie (ea a du ce pe lumemoartea, dar [i via]a), Hera eultima femeie (c\s\toria stearp\e semnul dom niei eterne, e dreptc\ numai în Olimp).În spa]iul sublunar îns\, lu -cru ri le nu se petrec tocmai lafel. Pentru ca s\ nu se petrea -c\ prin contra riu, e nevoie deun intermediar; intermediarul nue b\rbat, ci femeie – Afrodita.La vedere Ea este paraitios („participan -t\”) la mariajul pe care îl fa cecu p\mântul. Este, cumva, com plice la a -cest mariaj, îl încurajeaz\ [i face dintr-opoveste întreag\ una pe jum\tate: b\r ba -tul se bucur\ de spa]iul public [i na[te astfelo dihotomie. Din ea nu poate ie[i de -Însemn\ri ie[ene