seria a treia, an III, nr. 4, aprilie 2011 - Insemnari Iesene

joace în continuare. În 1975, când teatrulrisca s\ se închid\, interpre]ii care erau locatairesdin 1957, s-au asociat, organi zân -du-se în Les Comédiens Associés [i, ur -mând modelul Comediei Franceze, au devenitsocietari, 25 la num\r, [i pensionari,num\rul acestora fiind greu de contabili -zat. Diferen]a dintre ei este c\ cei din ur -m\ nu sunt printre primii trei ca vechimeîn interpretarea rolurilor. Apropo de ve -chime, deja fiica uneia din interpretele„Elevei" a preluat rolul, ca pe o mo[tenirede familie.ElsinoreIndiferent cum ajungi la Elsinore, cu vaporul,autoturismul sau cu trenul, primullucru care ]i se înf\]i[eaz\ este silueta elegant\a castelul Kronborg. Castelul luiHamlet, c\ci celebrul personaj shakespea -rian a f\cut nu mai pu]in celebru edificiul[i nu de azi de ieri, ci de secole, de când nu -mele personajului este asociat locului. Da -nezii numesc a[ezarea Helsingør, iar cas -telul a fost construit pe un istm nisipos, la1420, de Eric de Pomerania, care voia ocazemat\ de unde s\ poat\ supravegheaîn tihn\ naviga]ia. Nu exist\ nici o dovad\istoric\ în sprijinul ideii c\ Shakespeare arfi trecut vreodat\ pe aici. Doar legenda, în -tre]inut\ cu mare grij\ de oralitatea localni -cilor, spune c\ la Kronborg ar fi jucat, pe lasfâr[itul secolului al XVI-lea o trup\ de actorienglezi, [i c\ trei dintre ei, întor[i în En -glitera, s-ar fi al\turat trupei de la „Globe".A[a s-ar explica plasarea ac]iunii din Hamletaici, iar biografii mai spun c\ data scri -erii piesei o succede la scurt interval peaceea a mor]ii tat\lui lui Shakespeare, tristuleveniment inspirând [i drama. Dincolode legende [i specula]ii, Kronborgul e uncadru cum nu se poate mai potrivit pentrupovestea nefericitului prin] al Danemarcei.De pe mal, Baltica se ofer\ în întreagaei splendoare. Cea dintâi parte a drameiîncepe noaptea pe o teras\ a castelului,unde str\jile povestesc despre fantoma re -gelui-tat\. Platforma exist\, [i nu e greus\-]i imaginezi scena: „N\luc\ stai! De-aiglas [i po]i tr\i,/ Vorbe[te-mi!". Exist\ [ivechile tunuri care-i salutau pe marinariidanezi întorcându-se acas\, [i la salvele c\ -rora se referea Fortinbras, cerându-le o[tenilors\ le fac\ s\ r\sune în onoarea luiHamlet. „...Onoruri de r\zboi. [i muzicileost\[e[ti s\ cânte spre slava lui... Da]i tunarilorporunc\/ S\ dea glas tunului..."Tunurile regale se aud [i azi, când navaVanni Cuoghi:My Facebookreginei Margareta a II-a trece prin dreptulcastelului. Cu înc\ pu]in\ imagina]ie, ajunsîn sala de bal, î]i po]i închipui cum Clau di -us, „regele blestemat, incestuos [i uciga[",petrece cu Gertrude, „regina preafrumoa -s\ a Danemarcei", iar actorii, urmând îndemnulprin]ului-regizor, însceneaz\ fratri -cidul comis. „Spune]i tirada, v\ rog, a[acum am rostit-o [i eu, cât mai viu [i cur g\ -tor". Pere]ii s\lii, a c\rei lungime, 62 me -tri, o face cea mai mare din Nordul Euro -pei, erau îmbr\ca]i, la petreceri, cu tapise -rii reprezentând nu mai pu]in de o sut\ deregi danezi. Unele dintre tapiserii se p\s -treaz\ [i azi, ca [i o impresionant\ galeriede picturi. Arta ]es\torilor [i pictorilor impresioneaz\,printre altele, [i prin performan]ade-a realiza ochii personajelor astfelîncât în orice unghi te-ai plasa, ai senza]iac\ te urm\resc. O u[\ lucrat\ din abanos[i lemn de trandafir îi faciliteaz\ ipoteticGertrudei accesul spre dormitoarele rega -le. Incestuosul pat e cel din „camera regi -nei", aranjat\ în chip real de Frederik alII-lea pentru Sophie de Mecklenburg, iar„camera regilor" îi ofer\ lui Claudius, pringeamurile ce dau în curtea interioar\, întreagaperspectiv\ a intr\rii în palat. Însala oaspe]ilor vor fi fost primi]i Rosencrantz[i Guildenstern, înso]itorii pe mareai nobilului prin].Fantoma regelui se poate plimba lini[ -tit\ prin cazemata castelului, în care se co -boar\, în semiîntuneric, pe sc\ri umede [istrâmte. Un fior rece î]i trece pe [ira spi -n\ rii când ajungi în locul unde erau închi[ide]inu]ii [i ghidul î]i explic\ sistemul pe -depselor. Tot aici î]i revine în gând imagi -nea bietului Yorick, m\sc\riciul regelui, iarîntrebarea „a fi sau a nu fi“ cap\t\ substan]ialitate.Nefericitul prin] al Danemarceie [i el acas\ la Kronborg. Cerul întu necat,cea]a din larg, sunetul valurilor ce sesparg de ]\rm la doar câ]iva pa[i refac na -tural atmosfera shakespearian\. Un iahtdin apropiere poart\ chiar numele prin ]u -lui, iar dou\ statui din bronz, a Ofeliei [i alui Hamlet, str\juiesc castelul. Tunurile suntpreg\tite s\ r\sune, în cel mai înalt turn alcastelului trompetistul a[teapt\ semnalul.Spiritul lui Hamlet plute[te undeva în lar -gul m\rii. „Prin] nobil, noapte bun\!"Olti]a CÂNTECprivitor ca la teatru · privitor caÎnsemn\ri ie[ene41