Relatarea faptelor mai import<strong>an</strong>te pe carele cunosc `n leg\tur\ cu tragicele evenimentepetrecute la Ia[i la 29 iunie 1941Sunt amintiri care constituie o fericire pentru cei ce le poart\.Sunt amintiri, îns\, ale unor întâmpl\ri tragice, pe care oameniile poart\ ca pe ni[te blesteme.În rândurile ce urmeaz\, am misiunea ingrat\ de a scoate lalumin\ ni[te amintiri ale unor fapte tragice, care sunt ca o r<strong>an</strong>\[i care a[a vor r\mâne.Sunt ie[e<strong>an</strong>c\ din <strong>an</strong>ul 1929, când am venit aici student\ [ide atunci nu am p\r\sit Ia[ul niciodat\, nici m\car în timpul re -fugiului. În <strong>an</strong>ul 1933 m-am înscris în fostul barou Ia[i [i am profesatavocatura pân\ în 4 septembrie 1944, când am fost numi -t\ prim-procuror al jude]ului Ia[i, al tribunalului, de fapt, ce func -]iona la Ia[i ca singura inst<strong>an</strong>]\ judec\toreasc\ pentru întreg ju -de]ul Ia[i.Am fost prima femeie magistrat din ]ar\.De asemenea, prin decretul publicat în „Monitorul Oficial” din12 februarie 1945, am fost numit\ acuzator public în proceselecelor vinova]i de dezastrul ]\rii, în care calitate am f\cut o partedin <strong>an</strong>cheta pogromului de la Ia[i.Am fost secretara avocatului N. Rodos, care ap\ra în specialprocese politice, în care erau implica]i comuni[ti [i, în genere,vic timele fascismului. La 4 februarie 1938 am intrat secretaraa vocatului Albert Schreiber, a[a c\ aveam posibilitatea s\-mi dauseama mai bine de politica regimurilor prefasciste [i fasciste fa]\de evrei [i prigo<strong>an</strong>a la care ace[tia au fost supu[i.Chiar f\r\ a fi prea orientat în treburile politice na]ionale sauinterna]ionale, oricine î[i putea da seama la începutul <strong>an</strong>ului1941, c\ nem]ii au ocupat în fapt teritoriul ]\rii, c\ „prietenia”dintre noi [i nem]i e o f\]\rnicie, iar invadarea teritoriului sovieticiminent\.Concentr\ri, mi[c\ri de trupe, tr<strong>an</strong>sporturi de muni]ii. Radio -ul [i presa <strong>an</strong>un]au zilnic alte chem\ri sub arme, sau ridicau în sl\vieroismul [i calit\]ile de „supraoameni” ale hitleri[tilor. Îi puteamvedea [i la Ia[i pe str\zi [i în orice magazine, dar mai ales în res -taur<strong>an</strong>te [i cofet\rii. P\[eau falnic, în ]inut\ impecabil\ [i se uitaudispre]uitori la noi. Câteodat\ se auzeau, când treceau în grup [icomentarii, ca de exemplu „]ig<strong>an</strong>ii”, spus bineîn]eles în nem]e[te.Ducându-m\ în luna mai la Boto[<strong>an</strong>i, unde locuia familia mea,mi-am dat seama str\b\tând cu autobuzul [oseaua, c\ regiuneaÎnsemn\ri ie[enegemea de armat\ nem]easc\. În locuin]a din Boto[<strong>an</strong>i a familieimele erau caza]i câ]iva solda]i din corpul expedi]ionar itali<strong>an</strong>.Nu se [tia înc\ data exact\ a invaziei [i nici modul în care sevor desf\[ura lucrurile.La 6 iunie a fost arestat un lot de comuni[ti [i evrei, printrecare [i avocatul Albert Schreiber, a c\rui secretar\ eram. Am fostsingurul om din afar\ care am putut comunica cu cei ce urmaua fi du[i la Tg. Jiu. Pretextând c\ am de ar<strong>an</strong>jat treburile birouluiavoca]ional, cu a c\rui r\spundere r\m\sesem, cel pu]in pentrumoment, am intrat de zeci de ori la cei de]inu]i cu b<strong>an</strong>i, alimente[i ve[ti de la cei din familiile lor, care a[teptau dezn\d\jdui]i peV<strong>an</strong>ni Cuoghi:Si sta come d'autunno sugli alberi le fogliearhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva61
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva62s\lile Chesturii sau pe sub ziduri. Cum to]i erau într-o singur\camer\, am putut face toate comisio<strong>an</strong>ele.De cu noapte, a doua zi – 7 iunie –, au fost tr<strong>an</strong>sporta]i lagar\ [i îmbarca]i pentru Tg. Jiu. Cum, dup\ regulamentul la g\ -rului, nu aveai voie s\ por]i coresponden]\ decât cu o singur\perso<strong>an</strong>\ [i cum familia avocatului Schreiber a p\r\sit la cerereaacestuia ora[ul, am fost corespondenta sa, primind eu [i difu -zând apoi toate ve[tile ce le primeam. De asemenea, aveam pro -cur\ de administrare [i chiar de a face acte de dispozi]ie cu pri -vi re la orice bunuri mobile ce le avea.Casa, imediat dup\ plecarea sa, a fost rechizi]ionat\ [i pus\la dispozi]ia armatei germ<strong>an</strong>e (afar\ de birou, care era la dispo -zi]ia mea), care a folosit-o pân\ s-a îndep\rtat frontul, adic\ a -proa pe o lun\. În momentul când au predat-o, am fost <strong>an</strong>un]at\de un plutonier neam] s\ viu s\ v\d c\ totul e în ordine în cas\[i apoi m-am dus la o unitate de administra]ie nem]easc\, careera în localul Liceului Na]ional (deci, foarte aproape, locuin]aavocatului Schreiber fiind în str. Gându 1A), unde am isc\lit în8 registre c\ am primit totul în ordine. Când am revenit acas\,nem]ii, care st\tuser\ în cas\, au înc\rcat cu trei camio<strong>an</strong>e abso -lut tot, afar\ de mobilele prea mari sau f\r\ valoare, a[a c\ amg\sit casa goal\. Isc\lisem îns\ [i era „alles in ordnung”.Eu îns\ eram foarte bine p\zit\, fiind mereu sau c\utat\ sauchemat\ de Sigur<strong>an</strong>]\.La 22 iunie, când s-a decl<strong>an</strong>[at dezastrul, mi-amintesc c\,trecând prin Pia]a Unirii, am v\zut câ]iva solda]i români prin[iîntr-o hor\ în sunetele unei f<strong>an</strong>fare nem]e[ti. A doua zi, la Tribu -nal, fiind întrebat\ dac\ am v\zut „m<strong>an</strong>ifesta]ia” din Pia]a Unirii,am r\spuns – da, am v\zut, nem]ii cântau [i noi jucam. [i acesteaau fost de fapt raporturile dintre nem]i [i români în cursulacestui r\zboi: nem]ii porunceau [i noi ascultam, adic\ jucamcum ne cântau.Socot c\ este necesar s\ se cunoasc\ care era situa]ia ora -[ului la acea dat\, în special în ce prive[te popula]ia statornic\a Ia[ului, precum [i mi[c\rile de trupe care erau.De[i cel mai import<strong>an</strong>t punct strategic al armatelor – aici fiindconcentrate cele mai numeroase trupe [i, de[i numai la 8 kmde Prut, ora[ul care ad\postea [i cartierele generale ale frontuluinu a fost evacuat.Din lucrarea lui M. Carp, Cartea neagr\, rezult\ c\ s-a pusproblema evacu\rii ora[ului, dar s-a renun]at.În primele s\pt\mâni ale r\zboiului, de[i ora[ul nu era eva -cuat, erau pu]ini ie[eni [i se va vedea din ce cauz\.B\rba]ii tineri erau mobiliza]i [i, deci, pleca]i cu unit\]ile dincare f\ceau parte. Fiind vac<strong>an</strong>]\ [colar\, elevii, studen]ii, profesoriierau liberi [i, deci, puteau p\r\si ora[ul. Acest lucru s-a [ipe trecut în fapt, deoarece în Ia[i începuser\ a se auzi tunurile [iavio<strong>an</strong>ele sovietice.V<strong>an</strong>ni Cuoghi:M<strong>an</strong>inaltoCu mult înainte de începutul r\zboiului, trecea f\r\ hodin\,zi [i noapte, toat\ ma[in\ria de r\zboi hitlerist\. Ca un huet degroaz\ se auzeau [enilele t<strong>an</strong>curilor, tunurile, camio<strong>an</strong>ele care purtausau in f<strong>an</strong>terie sau muni]ii, care tr<strong>an</strong>sformaser\ atmosferaora[ului într-un fel de caz<strong>an</strong> al sat<strong>an</strong>ei, care d\dea în clocot.Mar]i, 24 iunie, [i joi, 26 iunie, au fost [i dou\ bombardamen -te de avia]ie. Bombardamentele, de[i, comparate cu cele pe carele-am suportat în 1944, erau f\r\ import<strong>an</strong>]\, au speriat popula -]ia, care a p\r\sit în num\r mare ora[ul, fiecare dup\ posibil it -\]ile ce le avea. Au r\mas în ora[ numai cei ce nu puteau pleca,fie din cauza serviciului ce-l aveau, fie din cauz\ c\ nu aveau po -sibilit\]i materiale, sau evreii care nu aveau voie s\ p\r\seasc\ora[ul. Ace[tia, dup\ statistica din septembrie 1940, erau în nu -Însemn\ri ie[ene
- Page 3:
MitomanieDe câte ori ni se `ntreta
- Page 6 and 7:
cutia cu amintiri · cutia cu am4Ci
- Page 8 and 9:
la aniversara · la aniversara · l
- Page 10 and 11:
la aniversara · la aniversara · l
- Page 12 and 13:
-mişcarea literara · mişcarea li
- Page 14 and 15: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 16 and 17: portret în carbune · portret în-
- Page 18 and 19: cronica traducerilor ∙ cronica16D
- Page 20 and 21: cronica traducerilor ∙ cronicaVan
- Page 22 and 23: mişcarea ideilor · mişcarea id20
- Page 24 and 25: mişcarea ideilor · mişcarea idVa
- Page 26 and 27: mişcarea ideilor · mişcarea idca
- Page 28 and 29: cave canem · cave canem · cav26So
- Page 30 and 31: oasca şi barza · broasca şi28Doi
- Page 32 and 33: oasca şi barza · broasca şisu]i
- Page 34 and 35: în raspar- -· în raspar- -· în
- Page 36 and 37: în raspar- -· în raspar- -· în
- Page 38 and 39: în raspar- -· în raspar- -· în
- Page 40 and 41: Istoria unei afaceri tenebroase:Cim
- Page 42 and 43: du Croissant, aceast\ pia]\ de jurn
- Page 44 and 45: joace în continuare. În 1975, câ
- Page 46 and 47: Italia) [i reflectarea ei simbolic\
- Page 48 and 49: iu birea pentru Christiane Vulpius,
- Page 50 and 51: Vanni Cuoghi:Desigur, arta plastic\
- Page 52 and 53: g\ ]ia limbii literare. Dac\ pân\
- Page 54 and 55: 57. xxx: Situa]ia jude]elor în 188
- Page 56 and 57: Vanni Cuoghi:zicerea lor de la un a
- Page 58 and 59: aci jos, etc. De data aceasta, iron
- Page 60 and 61: tinieni. Se pare c\ popu la -]ia ac
- Page 62 and 63: Un martor ocular alpogromului de la
- Page 66 and 67: m\r de 41.511 în Ia[i, la care se
- Page 68 and 69: Vanni Cuoghi:Când m-am întors din
- Page 70 and 71: 29 iunie 1941, pe aceast\ por]iune
- Page 72 and 73: cat un rol important în Ia[i. A ve
- Page 74 and 75: Alt mijloc de a scoate pe evrei din
- Page 76 and 77: Casa mea din S\ulescu 19 era deschi
- Page 78 and 79: {i, totu[i, ce armat\ de elit\ am f
- Page 80 and 81: Num\r ilustrat cu reproduceri dup\