aci jos, etc. De data aceasta, ironizeaz\ conservatorismul în ge -neral, considerând c\ în toat\ Europa el este f\cut de oameni„îngâmfa]i”. Se refer\ mai ales la limbajul lor: „În de[ert «Timpul»zicea înc\ din iarna trecut\: Aceast\ adun\tur\ de parveni]i,lacomi [i iniorin]i din care se compune partidul ro[u [imajoritatea Adun\rii; la toate aceste injurii nebune[ti lumead\ din umeri [i împarte spatele nobililor înjur\tori…”24. „Bucure[ti, 28 Florar/ 9 Cire[ar 1883“ (mai 29, p. 477).Editorial. R\spunde editorialului [„Înfiin]area unei mitropolii…”],din T., 20 mai 1883 (O. X<strong>III</strong>, p. 298-300). Dup\ ce arat\ tole -r<strong>an</strong>]a religioas\ de veacuri a poporului român, î[i exprim\ nedu -merirea c\ Timpul vede o influen]\ austro-ungar\ în schimbareaepiscopiei. Nu în]elege „sau nu voim a în]elege” de ce trebuie s\se team\ ]ara de înfiin]area acestei mitropolii. Arat\ c\ regele nupoate fi nicicum influen]at din afar\, pentru c\ s-a identificat cupoporul român. Austro-Ungaria nu poate avea scopul de a des -p\r]i ]ara de rege, pentru c\ acest lucru ar însemna ca ]ara s\ fiesupus\ influen]elor ortodoxiei ruse[ti.V<strong>an</strong>ni Cuoghi:Însemn\ri ie[eneC@ll me wwwenere25. „Bucure[ti, 31 Florar/ 12 Cire[ar 1883“ (iun 1, p. 485).Editorial. Consider\ c\ face un gest de „igien\ moral\” r\spunzândarticolului [„Miercuri seara…”], din T., 29 mai 1883 (O.,X<strong>III</strong>, p. 306-308), în care vede tendin]a „opozi]iunii” de a în de -p\rta pe Carol I [i a aduce pe tron un rege de religie ortodox\(citând vorbele lui M. E.: „În deosebi, ast\zi n-avem nici un interesparticular de a sus]ine aceast\ dinastie: o sus]inem nu -mai pentru c\ soarta ]\rii noastre e legat\ de dânsa.”). Denun -]\ „na]iunii” acest atac la rege.26. „Bucure[ti, 10/22 Cire[ar 1883“ (iun 11, p.517). Edi -torial. Rezum\ pe scurt ideile conservatoare pe baza articoleloreminesciene despre p\tura superpus\. Le opune ideile liberalege neroase, progresiste. Se refer\ la finalul articolului [„Dac\ vorbimde adun\tura…”], din Timpul, 26 mai 1883 (O. X<strong>III</strong>, p. 304-306), mirându-se c\ autorul î[i exprim\ încrederea în poporulromân [i, în acela[i timp, nu-i acord\ libert\]ile trebuitoare (legeelectoral\). Al. Lahovari este exponentul aristocra]iei boiere[ti [iintr\ în contradic]ii cu ideile Timpului.27. „Afl\m cu sincer\ p\rere de r\u…” [Not\], Românul,1 iulie 1883, „c\ d. Mihail Eminescu, redactore la ziarul Timpul,tân\r plin de talent [i înzestrat c-un deosebit geniu poetic, a c\ -zut grav bolnav. Sper\m c\ boala sa nu va fi de cât trec\toare [ic\ în curând vom putea <strong>an</strong>un]a deplina sa îns\n\to[ire.”N.B. În loc de comentariu, acest <strong>an</strong>un] al Timpului din 3 iu -lie 1883 (dup\ dou\ zile):„Unul dintre colaboratorii acestei foi,d. Mihail Eminescu, a încetat dea mai lua parte la redac]iune, a -tins fiind în mod subit de o grav\ boal\. Ne place îns\ a spera c\lipsa dintre noi a acestui stimat confrate nu va fi de cât de scurt\durat\ [i c\ ne va fi dat\ fericirea de a <strong>an</strong>un]a revenirea sa s\n\ -tos la func]iunile de pân\ acum.” Dup\ cum vedem, sper<strong>an</strong>]elesunt acelea[i: c\ boala va fi de scurt\ durat\. În plus, Timpul spe -r\ revenirea sa s\n\tos la func ]iunile de pân\ acum. Anun]ul Tim -pului era necesar pentru ca Ro mânul s\ nu mai citeze, de a cumînainte, <strong>an</strong>umite articole din Tim pul ca opinie a partidului conservatorori a ziarului. Mai spune, a poi, c\ Eminescu s-a îm bol n\ -vit „în mod subit” pentru a nu arunca umbra bolii asupra u norar ticole <strong>an</strong>terioare, de mai înainte de boa l\. Probabil c\ asta nu-icon vine Românului, care vedea urmele bolii din scrisul po etuluiînc\ de acum doi <strong>an</strong>i (vezi [i expresia sa: „a c\zut greu bolnav”,deci a nun ]\ nu c\derea brusc\, ci c\derea în boal\ grea, deci de -p\[i rea fa ze lor mai u[oa re, adic\ un proces…). A[a cum, la fel depro ba bil, Românului nu i-ar conveni nici revenirea poetului la„func ]iunile de pân\ a cum”. L-ar bucu ra doar recâ[ti garea „func ]iu -nilor mintale” ale sale – [i, desigur, orientarea c\ tre geniul poetic.N. GEORGESCUeminescologicale ∙ eminescol55
56Salonul de carte de la ParisUn Salon bipolarDup\ o edi]ie 2010 mai moro c\ -noas\, la care frecven]a vizitatorilora î<strong>nr</strong>egistrat o oarecare sc\ -dere fa]\ de <strong>an</strong>ul <strong>an</strong>terior, org<strong>an</strong>izatoriiSalonului de carte de la Paris au schimbatcumva formula, densificînd [i concentrîndm<strong>an</strong>ifest\ri dintre cele mai variate. Cei1.200 de expoz<strong>an</strong>]i din acest <strong>an</strong> au avut4 zile (fa]\ de 6 pîn\ acum) [i o nocturn\pentru a-[i atrage, surprinde, eventual fidelizacititorii. Antoine Gallimard, pre[e -dintele Sindicatului na]ional al editorilorfr<strong>an</strong>cezi, dar [i al celebrei edituri parizienecare î[i s\rb\tore[te centenarul, s-a decla -rat satisf\cut de aceast\ edi]ie, «totodat\popular\ [i profesionist\». E adev\rat c\nocturna inedit\ a trecut cam neobserva -t\, iar discu]iile în direct între autori [i edi -tori în privin]a drepturilor pentru edi]iilenumerice au fost suspendate dup\ e[eculnegocierilor, dar ace[ti bemoli, [i al]i câ]i -va, inevitabili în fond, nu au alterat succesulunei impresion<strong>an</strong>te desf\[ur\ri simbo -lice de talent [i inventivitate, nemaivor -bind de faptul c\ mai toate editurile mariau <strong>an</strong>un]at cifre de vânzare în cre[tere.Un eveniment care ne intereseaz\ înmod deosebit, [i care a fost unul din punc -tele de interes ale Salonului din <strong>2011</strong>, afost colocviul europe<strong>an</strong> dedicat împlinirii a100 de <strong>an</strong>i de la na[terea gânditorului ro -mân de expresie (par]ial) fr<strong>an</strong>cez\, EmilCior<strong>an</strong>, org<strong>an</strong>izat de Institutul Cultural Ro -mân. Desf\[urat în marea sal\ de confe rin -]e Nota bene, aflat\ chiar în fa]a st<strong>an</strong>duluiromânesc de carte, colocviul a beneficiat deprezen]a tonic\ [i percut<strong>an</strong>t\ a unor filo -sofi, scriitori [i profesori veni]i din toatez\rile Europei (amintim doar pe Fern<strong>an</strong>doSavater, Rol<strong>an</strong>d Jaccard, Sylvie Jaudeau,V<strong>an</strong>ni Cuoghi:Sorin Alex<strong>an</strong>drescu, Florin }urc<strong>an</strong>u, întremul]i al]ii), savuros modera]i de GeorgeB<strong>an</strong>u [i Horia-Rom<strong>an</strong> Patapievici. Abor -d\rile, foarte variate ca stil [i tematic\, aureu[it s\ eviden]ieze o alchimie cu totulspecial\ între dou\ orizonturi, dou\ culturi,dou\ limbi diferite, rezult<strong>an</strong>ta fiind oexpresie unic\ a unui pesimism jubilatoriu[i a unei formule paradoxale care, departede a închide gândirea într-un impas, ofer\solu]ia unei cunoa[teri complexe [i fertile.Dar vedetele Salonului din acest <strong>an</strong> aufost dou\ extreme geografice: literatur<strong>an</strong>ordic\, prezent\ prin circa patruzeci dea utori din Suedia, Finl<strong>an</strong>da, Norvegia, Da -nemarca, Isl<strong>an</strong>da, respectiv cea mai europe<strong>an</strong>\dintre metropolele Americii latine,Buenos Aires, desemnat\ «capitala mondi -al\ a c\r]ii» în <strong>2011</strong> de c\tre UNESCO,re prezentat\ de dou\zeci de autori argen-~mblânzitoarea de p\s\riÎnsemn\ri ie[ene