mişcarea ideilor · mişcarea idV<strong>an</strong>ni Cuoghi:În definitiv, cei mai semnificativi termeniai gândirii discursive – c\ci despre aceastaeste vorba acum – sunt abstrac]iuni.S\ revin la distinc]ia de mai sus, ceaîn tre „cuvintele concrete” [i „cuvintele abstracte”.Pentru Sartori, cele dintâi evoc\imagini ale unor lucruri vizibile, percepu -te, îns\ nu ofer\ explica]ii. Explica]ia devi neposibil\ doar atunci când sunt active „en -ti t\]i invizibile”: no]iuni, concepte, a di c\ ab -strac]iuni. Altfel spus, „explica]ia în seam n\dezvoltarea unui discurs abstract” 6 . Ea nuse poate realiza cu imagini vizuale [i cu -vinte concrete. Întrucât înseamn\ proble -me [i idei, nu se petrece în mediul celorFinis Terraevi zibile. Cum ne d\m seama, hiatusul între„cuvintele concrete” [i „cuvintele abstracte”este dublat acum de un altul, între celevizibile (lucruri, imagini) [i cele invizibile(concepte, probleme, idei). Separate în a -cest fel, cele dou\ zone ale lumii noastrerisc\ de fapt s\ ajung\ lipsite de sens.De ce îns\ pe ecr<strong>an</strong> întâlnim mai alesdate vizibile, imagini, figuri, reprezent\ri –[i nu concepte sau idei? Deoarece ele auun serios impact asupra st\rilor noastre su -flete[ti: „crime, violen]e, împu[c\turi, ares -t\ri, strig\te de protest, tânguieli; sau, da -c\ nu, cutremure, incendii, alunec\ri deteren [i incidente de tot felul”. Astfel de i -magini nu sunt idei [i nu produc neap\ratidei în mintea noastr\. Îns\ odat\ cu inva -zia lor, are loc o adev\rat\ întemni]are aomului în lumea celor vizibile, cum spuneSartori aici. Omul v\z\tor vede, se uit\ înne[tire – [i numai atât. Pentru acest om,„nev\zutul nu exist\”: ideile nu mai au nicio relev<strong>an</strong>]\, iar conceptele sunt „abstrac -te”, a[adar inutile. Voi reveni la acest verdictal autorului, nu întrucât este cutre mu -r\tor, ci pentru c\ arunc\ p\catul doar a -supra lumii celor vizibile.Într-adev\r, ideile ca atare nu sunt vizi -bile, cum spune mai sus, îns\ nu sunt niciinvizibile. Vizibilitatea pe care o deschideochiul fizic nu poate fi nici afirmat\ [i nicinegat\ atunci când este vorba de idei. Nudecurge de aici c\ ideile sunt complet absentecând ceva devine vizibil pentru o chiulomenesc. Cum ai putea s\ prive[ti ceva,de pild\ un arbore, f\r\ ca vreo no]iune sauvreo idee s\ înso]easc\ actul privirii? Pe dealt\ parte, ideile, cât timp sunt active [i reluatepe cont propriu, vor fi înso]ite ele în -sele de imagini. Tocmai acest lucru face po -sibil\ comprehensiunea lor. S\ ne amin tim,de pild\, doar de discu]iile extinse ca re seduc în leg\tur\ cu imaginarul [tiin]ei 7 . Saude cele care pun în rela]ie gândirea conceptual\cu percep]ia [i via]a trupului, pede o parte, [i cu formele impresion<strong>an</strong>teale imagina]iei, pe de alt\ parte.S\ nu uit\m,totu[i, logica elementar\M\ întorc iar\[i la enun]ul abrupt demai sus: „omul video-format e incapabil s\în]eleag\ no]iuni abstracte, s\ în]eleag\un limbaj conceptual” 8 . A[ spune pentruîn ceput un singur lucru, <strong>an</strong>ume c\ acela ca -re nu în]elege no]iuni abstracte nu în]e le -ge de fapt nimic. Mintea omului nu sepa r\cele dou\ tipuri de no]iuni [i nu lu creaz\cu una singur\ dintre ele. Ea ope reaz\ înacela[i timp cu no]iuni concrete [i abstrac -te, o distinc]ie oricând relativ\. Cel care pu -ne în joc no]iuni concrete („ca s\”, „sear\”,22Însemn\ri ie[ene
„drum”, „lup”, „fug\”) face recurs, chiar f\ -r\ s\-[i dea seama, [i la no ]iuni abstracte(„lucru”, „timp”, „loc”, „vie tate”, „întâmpla -re”). Astfel de semnifica]ii sunt uzuale pen -tru mintea sa de la bun început. Cel carerecunoa[te vizual o cas\ ve che opereaz\ si -gur cu mai multe no]iuni: „casa ca atare”(distinct\ de ceea ce în-seamn\ colib\, castelsau templu), „casa ve che” (distinct\ deceea ce înseamn\ o ca s\ nou\) [i „casaveche de aici” (distinct\ de o alt\ cas\ ve -che din apropiere) etc. În aparen]\, ar fiîn joc doar o no]iune concret\: „casa ve -che de aici”. Îns\ dac\ ar fi a[a, omul res -pectiv ar folosi expresia „ca s\ veche” doarcu privire la o singur\ ca s\, aflat\ într-unV<strong>an</strong>ni Cuoghi:Caricatura Auroreisingur loc [i o singur\ dat\ în via]a sa, fapttotu[i greu de imaginat. Sau, la limit\, nuar putea spune ce are în fa]\, nu ar recunoa[tepân\ la urm\ abso lut nimic.Un logici<strong>an</strong> cunoscut, Petre Botezatu,este mult mai sever în aceast\ chestiune. Vaspune c\ „din punct de vedere logic, expre -sia no]iune concret\’ este o contrazicereîn termeni”. {i aceasta, întrucât „orice no -]iune este o abstrac]iune, fiind rezultatulprocesului de abstractizare” 9 . Expresia „no -]iune concret\” s-ar justifica totu[i în dou\privin]e. Mai întâi, prin aceea c\ unele no -]iuni sunt mai abstracte decât altele, precumcele din matematic\. Apoi, unele no -]iuni înc\ mai p\streaz\ o rela]ie cu <strong>an</strong>umitereprezent\ri; acestea din urm\ le în -so]esc mereu [i „faciliteaz\ în]elegerea [ioperarea cu no]iuni”. Exist\ îns\ no]iunice nu indic\ nici o rela]ie cu reprezent\rileconcrete (de exemplu, „timp în genere”,„lucru în sine”, „eu pur”) 10 . Este ceea cea condus la ideea c\ unele no]iuni sunt întrutotulabstracte. Îns\ distinc]ia se dove -de[te pân\ la urm\ relativ\. „Pentru mate -matici<strong>an</strong>, unele obiecte abstracte – deri va -t\, integral\, tensor – sunt asociate cu re -prezent\ri de formare. Prin aceasta, devinele no]iuni concrete ?” 11 . Greu de spus, de[ireprezentarea, ce dispune oricând de o a -nume concrete]e, se insinueaz\ pân\ în a -cest loc arid al gândirii. Este ceea ce se întâmpl\ori de câte ori vorbim despre „con -struc]ie logic\”, „interpretare”, „mo del” etc.Relativ\ este [i distinc]ia logic\ dintreobiect, proprietate [i rela]ie. Din punct devedere logic, obiectul pare mai concretdecât o proprietate a sa, iar rela]ia atingeun grad mare de abstrac]ie. Îns\ aceast\perspectiv\ este datoare sim]ului comun[i, în acela[i timp, vulnerabil\ în fa]a sim -]ului comun. C\ci sim]ul comun poate invocala fel de u[or, spune Botezatu, „exis -ten]a unor obiecte abstracte, cum sunt en -tit\]ile matematice, [i a unor propriet\]iconcrete, cum sunt calit\]ile senzoriale” 12 .A[adar, distinc]iile care se voiesc inflexibi -le (precum cea între „no]iuni concrete” [i„no]iuni abstracte”, sau între „cuvinte con -crete” [i „cuvinte abstracte”) complic\mult [i inutil o astfel de chestiune.Sartori nu-[i face multe probleme înaceast\ privin]\. Observ\ c\ mintea omuluide ast\zi este tot mai înclinat\ c\tre per -cep]ia acelor obiecte care ne apar sensibi -le, date în sfera nemijlocit\ a sim]urilor.Iar imaginea vizual\, domin<strong>an</strong>t\ în media,ne leag\ enorm de aceste obiecte sensibi -le. În consecin]\, cel care ajunge sub aceas -t\ dependen]\ nu mai poate gândi cu pri -vire la cele nev\zute, adic\ la „rela]ii”, „ca -uze” sau „ra]iuni posibile” ale celor existente.Exact în acest sens gândirea devinetot mai s\rac\, folosindu-[i tot mai pu]inmişcarea ideilor · mişcarea idÎnsemn\ri ie[ene23
- Page 3: MitomanieDe câte ori ni se `ntreta
- Page 6 and 7: cutia cu amintiri · cutia cu am4Ci
- Page 8 and 9: la aniversara · la aniversara · l
- Page 10 and 11: la aniversara · la aniversara · l
- Page 12 and 13: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 14 and 15: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 16 and 17: portret în carbune · portret în-
- Page 18 and 19: cronica traducerilor ∙ cronica16D
- Page 20 and 21: cronica traducerilor ∙ cronicaVan
- Page 22 and 23: mişcarea ideilor · mişcarea id20
- Page 26 and 27: mişcarea ideilor · mişcarea idca
- Page 28 and 29: cave canem · cave canem · cav26So
- Page 30 and 31: oasca şi barza · broasca şi28Doi
- Page 32 and 33: oasca şi barza · broasca şisu]i
- Page 34 and 35: în raspar- -· în raspar- -· în
- Page 36 and 37: în raspar- -· în raspar- -· în
- Page 38 and 39: în raspar- -· în raspar- -· în
- Page 40 and 41: Istoria unei afaceri tenebroase:Cim
- Page 42 and 43: du Croissant, aceast\ pia]\ de jurn
- Page 44 and 45: joace în continuare. În 1975, câ
- Page 46 and 47: Italia) [i reflectarea ei simbolic\
- Page 48 and 49: iu birea pentru Christiane Vulpius,
- Page 50 and 51: Vanni Cuoghi:Desigur, arta plastic\
- Page 52 and 53: g\ ]ia limbii literare. Dac\ pân\
- Page 54 and 55: 57. xxx: Situa]ia jude]elor în 188
- Page 56 and 57: Vanni Cuoghi:zicerea lor de la un a
- Page 58 and 59: aci jos, etc. De data aceasta, iron
- Page 60 and 61: tinieni. Se pare c\ popu la -]ia ac
- Page 62 and 63: Un martor ocular alpogromului de la
- Page 64 and 65: Relatarea faptelor mai importante p
- Page 66 and 67: m\r de 41.511 în Ia[i, la care se
- Page 68 and 69: Vanni Cuoghi:Când m-am întors din
- Page 70 and 71: 29 iunie 1941, pe aceast\ por]iune
- Page 72 and 73: cat un rol important în Ia[i. A ve
- Page 74 and 75:
Alt mijloc de a scoate pe evrei din
- Page 76 and 77:
Casa mea din S\ulescu 19 era deschi
- Page 78 and 79:
{i, totu[i, ce armat\ de elit\ am f
- Page 80 and 81:
Num\r ilustrat cu reproduceri dup\