Alt mijloc de a scoate pe evrei din cas\ a fost [i acela c\ aur\spândit [tirea c\ evreii trebuie s\ se prezinte la Chestur\ pentrucontrol. Prin acest mijloc au rezolvat dou\ obiective, au scosevreii din casele lor [i au putut sus]ine c\ circul\ intens pe strad\,f\ cându-se c\ nu [tiu c\ tot ei au pus la cale a[a-zisul control.Alt sistem a fost acela c\, în ziua de 29 iunie, patrule nem -]e[ti se împ\r]eau în dou\: o parte r\mâneau pe strad\, iar opar te se duceau în cur]ile unde aflau c\ locuiesc evrei [i începeaus\ trag\ focuri de arm\. Cei r\ma[i în strad\ începeau s\ vocife -reze, s\ atrag\ aten]ia [i românilor c\ din casele respective setrage [i intrau, sp\rgeau u[ile s\ fac\ control [i s\ ridice pe b\r -ba]ii evrei. Chemau [i solda]i români izola]i sau chiar în deta[a -mente mai mari care, auzind c\ se trage, erau convin[i [i ei s\ iaV<strong>an</strong>ni Cuoghi:Însemn\ri ie[eneMartiriul lui Battm<strong>an</strong>parte la ac ]iune. În orice caz, ac]iunea lor, în marea majoritate acazurilor, era aceea de a conduce pe evrei la Chestur\. Au fostcivili ro mâni care au chemat patrule nem]e[ti, spre a le indica un -de lo cuiesc evrei. Al]i evrei s-au prezentat de bun\voie la Chestur\,de[i pe la ei nu trecuse nimeni s\-i <strong>an</strong>un]e, sau nu-i control<strong>an</strong>imeni, fiind deci la ad\post. Împotriva voin]ei celor din familiesau cu acordul lor, au fost b\rba]i care s-au dus s\ li se dea bilet[i nu s-au mai întors.Dar nimic nu mai era de mirare. Cele ce se întâmplau dep\ -[iser\ limitele oric\rei în]elegeri.{i eu am aflat cu încetul [i în timp cele ce [tiu [i am [tiut maimult decât al]ii deoarece, cum s-a v\zut, am mers tot timpul prinora[, str\b\tând pe jos ora[ul în bun\ parte. Apoi, am avut le g\ -turi cu numeroase familii de evrei. Ceilal]i ie[eni n-au [tiut îns\,mult\ vreme, nimic, decât comunicatul oficial dat de Mihai Anto -nescu, difuzat prin pres\ [i radio. Nu mai vorbesc de restul ]\rii.Era r\zboi, cenzura se aplica cu severitate, din Ia[i [i spre Ia[inu se putea c\l\tori decât cu autoriza]ie de c\l\torie, care se d\ -dea cu greutate [i ve[tile nu circulau decât cu greutate.Dup\ pogrom am aflat, continuând cercet\rile pentru g\sireaavocatului Bartfeld c\, în diminea]a de luni, 30 iunie, au fost du[ib\rba]ii supravie]uitori în gara Ia[i, de unde au fost înc\rca]i în do -u\ trenuri, spre a fi interna]i în lag\re, despre care nu se [tia înc\nimic. Mai târziu am aflat ce s-a întâmplat la Chestur\, cum au fostdu[i de nem]i la gar\, cum au fost înghesui]i în vago<strong>an</strong>e de marf\sau vite, în dou\ trenuri care se aflau în gara Ia[i – gara cea maisolicitat\ din ]ar\ – sub presiune; în perm<strong>an</strong>en]\ tre nu rile e raula dispozi]ia com<strong>an</strong>damentului germ<strong>an</strong>, care le ceruse din timp.De altfel, din activitatea Gestapoului, în toate ocaziile, se ve -de c\ îmbarcarea în trenuri era unul din mijloacele de extermi -na re folosite curent de aceast\ org<strong>an</strong>iza]ie.Unul din aceste trenuri a ajuns la Pd. Iloaiei, unde, din 2.000oameni au r\mas 850 supravie]uitori, care au fost g\zdui]i cums-a putut în Podul Iloaiei. Nu este adev\rat c\ s-ar fi hot\rât dinaintede c\tre autorit\]ile române[ti s\ se fac\ un lag\r la PodulIloaiei, deoarece nu au [tiut dinainte ce se va întâmpla.Autorit\]ile civile [i militare din Ia[i, care r\spundeau de ordi -nea ora[ului, sau din la[itate sau din indolen]\, nu [i-au dat toat\osteneala s\ fac\ fa]\ evenimentelor sau nu au fost capabile.Când din aceast\ cauz\ mor oameni, cum au murit la Ia[i,faptul devine o crim\ contra um<strong>an</strong>it\]ii [i înc\ una din cele maiodioase.Nu-i nevoie ca s\ omori pe cineva spre a deveni asasin, e[titot asasin dac\ nu sari s\-l scapi când este în pericol de moarte.Cel mai edificator exemplu este comportarea consilieruluiEmil Costinescu, atunci mobilizat c\pit<strong>an</strong> de j<strong>an</strong>darmi, [i a avocatuluiP. {erb<strong>an</strong>, mobilizat tot la j<strong>an</strong>darmi, care prin atitudinea,curajul [i inima lor au salvat sute de evrei împotriva nem]ilor, ris -cându-[i via]a.De asemenea, trebuie[te men]ionat\ atitudinea b\trânei doam -ne Agarici, care, în gara Rom<strong>an</strong>, împotriva nem]ilor care se opu -neau, a ob]inut – în calitate de pre[edint\ a Crucii Ro[ii – ca e -arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva71
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva72V<strong>an</strong>ni Cuoghi:Meduza versus Perseuvreii din trenul ce trecea spre C\l\ra[i s\ fie deschis, to]i evreiicoborâ]i, hr\ni]i, îmb\ia]i. De asemenea, la C\l\ra[i, cât au r\ -mas evreii, au fost trata]i cu omenie [i în]elegere, atât de cet\ -]eni, cât [i de autorit\]ile locale. Spre cinstea noastr\, se pot cit<strong>an</strong>enum\rate asemenea exemple.Imediat dup\ pogrom, s-a luat la Ia[i m\sura s\ fie lua]i 100ostateci, care erau schimba]i s\pt\mânal. Ace[tia urmau s\ ga -r<strong>an</strong>teze ordinea, deoarece, pentru un osta[ germ<strong>an</strong> sau român,urmau s\ fie executa]i „50 de judeo-comuni[ti”, cum suna ordon<strong>an</strong>]a.În Cartea neagr\, d-l M. Carp afirm\ textual (p. 8, vol. II) –„Ia[ul, simbol monstruos de prigo<strong>an</strong>\, jaf [i m\cel, nu-[i g\se[tetermen de compara]ie înapoi”, ca apoi s\ se contrazic\ afirmândc\, dup\ istoria lui Graes, în sec. XIV, în Fr<strong>an</strong>conia, Bavaria [iAustria, „au fost distruse 146 comunit\]i [i omorât 100.000 oameni”.De asemenea, face (p. 67, vol. I) urm\toarea afirma]ie:„~n mijlocul acestei pustiiri de ur\ [i s\lb\t\cie, nu s-a auzit deni c\ieri nici un glas de revolt\, nici o [oapt\ de n\dejde. Fire[tec\ nu putea fi vorba de m<strong>an</strong>ifest\ri prin pres\ sau în întruniripublice, dar nici m\car în lini[tea întâlnirilor dintre oameni, careînainte fuseser\ colegi sau prieteni, nu se auzea vreun murmurde mângâiere”.Eu în]eleg adânca [i nepotolita durere a d-lui M. Carp, carea fost crunt lovit [i personal, c\ci [i-a pierdut tat\l, dar sunt convins\c\ ar reveni asupra celor afirmate, dac\ ar [ti m\car o par -te din atitudinea de omenie [i în]elegere a ie[enilor.N-a[ fi scris niciodat\ cele de fa]\ dac\ nu socoteam c\ este dedatoria mea s\ ajut la restabilirea adev\rului [i a drept\]ii, de oa -rece nimic trainic nu se poate sprijini pe nedreptate [i pe nea de -v\r. {i ar fi o mare nedreptate, care sunt convins\ c\ nu a fost îninten]ia autorului C\r]ii negre, dac\ nu s-ar l\muri aceast\ afirma ]ie.Pentru l\murirea acestei situa]ii, m\ v\d obligat\ s\ sparg t\ -cerea pe care am p\strat-o 29 de <strong>an</strong>i [i, cu toat\ jena – deoarecevorbesc de mine – [i atitudinea ce am avut-o. De asemenea, voiindica cu titlu de exemplu, câteva împrejur\ri din care rezult\ c\d-l Carp se afl\, în privin]a aceasta, în profund\ eroare.În primul rând, în lupta partidului dus\ în condi]iile ilegalit\]ii,era inclus\ [i problema prigo<strong>an</strong>ei rasiale, deci nu se poate spunec\ nu preocupa pe nimeni omenia.Trecând la cazuri individuale, voi cita cazul familiei academici<strong>an</strong>uluiI. Iord<strong>an</strong>, în a c\rui cas\ [i-au g\sit ajutor moral [i mate -rial multe victime ale fascismului, deci [i evrei. So]ii Maria [i Os carFr<strong>an</strong>che au ajutat cu b<strong>an</strong>i [i medicamente, nu numai o da t\, e -vreii fie din Ia[i, fie din lag\re. A[ putea cita aproape pe to]i profesoriiuniversitari [i de liceu, medici, avoca]i, f\r\ s\ vor besc demuncitori. Voi mai indica interven]ia f\cut\ din proprie ini]iativ\de defunctul D<strong>an</strong> B\d\r\u, care, auzind c\ printre ostatecii lua]ise afl\ [i o femeie [i c\ sunt prost trata]i, s-a prezentat la regimentul7 ro[iori [i a protestat. Când a fost întrebat cu ton ironicdac\ e „avocatul” evreilor, a r\spuns – „dac\ e nevoie, pot fi [iavocat, dac\ pledez pentru o cauz\ dreapt\”. Femeia luat\ ostatec\era d-na Rose Hefter.Nu mai vorbesc de scriitori: Mihai Codre<strong>an</strong>u era c\s\torit cuo evreic\, iar pe Otilia Cazimir am cunoscut-o personal în iulie1941, în casa unor prieteni comuni, evrei. Deci, nu-i ocolea, îifrecventa [i asta era o atitudine neechivoc\.Nu pot s\ nu citez ca exemplu faptul – care e drept n-a surprins– ce s-a petrecut la barou dup\ arestarea avocatului A.Schreiber, care a avut loc la 6 iunie 1941. A doua zi, luni, a ap\ -rut pe tabla de afi[aj a baroului un afi[ prin care se convoca oadunare extraordinar\, având un singur punt la ordinea de zi:arestarea d-lui avocat A. Schreiber. [edin]a s-a ]inut, rezultatul afost negativ, dar actul avocatului C. Simionescu, care atunci eradec<strong>an</strong>, r\mâne un act de curaj [i omenie.Când au fost lua]i ostateci, la început m\ duceam zilnic cumâncare la închisoarea militar\, unde erau de]inu]i deoarece,eu fiind avocat, puteam intra. De asemenea, am fost avocat\onorific\ a comunit\]ii pân\ la sfâr[itul r\zboiului [i am fost ajutat\de poeta Magda Is<strong>an</strong>os, care era [i avocat\.Însemn\ri ie[ene
- Page 3:
MitomanieDe câte ori ni se `ntreta
- Page 6 and 7:
cutia cu amintiri · cutia cu am4Ci
- Page 8 and 9:
la aniversara · la aniversara · l
- Page 10 and 11:
la aniversara · la aniversara · l
- Page 12 and 13:
-mişcarea literara · mişcarea li
- Page 14 and 15:
-mişcarea literara · mişcarea li
- Page 16 and 17:
portret în carbune · portret în-
- Page 18 and 19:
cronica traducerilor ∙ cronica16D
- Page 20 and 21:
cronica traducerilor ∙ cronicaVan
- Page 22 and 23:
mişcarea ideilor · mişcarea id20
- Page 24 and 25: mişcarea ideilor · mişcarea idVa
- Page 26 and 27: mişcarea ideilor · mişcarea idca
- Page 28 and 29: cave canem · cave canem · cav26So
- Page 30 and 31: oasca şi barza · broasca şi28Doi
- Page 32 and 33: oasca şi barza · broasca şisu]i
- Page 34 and 35: în raspar- -· în raspar- -· în
- Page 36 and 37: în raspar- -· în raspar- -· în
- Page 38 and 39: în raspar- -· în raspar- -· în
- Page 40 and 41: Istoria unei afaceri tenebroase:Cim
- Page 42 and 43: du Croissant, aceast\ pia]\ de jurn
- Page 44 and 45: joace în continuare. În 1975, câ
- Page 46 and 47: Italia) [i reflectarea ei simbolic\
- Page 48 and 49: iu birea pentru Christiane Vulpius,
- Page 50 and 51: Vanni Cuoghi:Desigur, arta plastic\
- Page 52 and 53: g\ ]ia limbii literare. Dac\ pân\
- Page 54 and 55: 57. xxx: Situa]ia jude]elor în 188
- Page 56 and 57: Vanni Cuoghi:zicerea lor de la un a
- Page 58 and 59: aci jos, etc. De data aceasta, iron
- Page 60 and 61: tinieni. Se pare c\ popu la -]ia ac
- Page 62 and 63: Un martor ocular alpogromului de la
- Page 64 and 65: Relatarea faptelor mai importante p
- Page 66 and 67: m\r de 41.511 în Ia[i, la care se
- Page 68 and 69: Vanni Cuoghi:Când m-am întors din
- Page 70 and 71: 29 iunie 1941, pe aceast\ por]iune
- Page 72 and 73: cat un rol important în Ia[i. A ve
- Page 76 and 77: Casa mea din S\ulescu 19 era deschi
- Page 78 and 79: {i, totu[i, ce armat\ de elit\ am f
- Page 80 and 81: Num\r ilustrat cu reproduceri dup\