seria a treia, an III, nr. 4, aprilie 2011 - Insemnari Iesene

Vanni Cuoghi:hitul num\rul 1 în topul Marii Britanii, uncântec interzis [i condamnat în Fran]a, Spa -nia, Brazilia, în Suedia [i pe atâtea meridi -ane, nemaivorbind de Vatican. Pân\ [i Bri -gitte Bardot, care era a doua voce înregis -trând aceast\ „apocalips\” fierbinte ero ti -co-sexual\ s-a dezis, dar iubita efemer\ [isteaua de cinema a acelor ani a fost înlo -cuit\ rapid de Serge cu britanica Jane Bir -kin. A fost [i r\mâne un cântec unic, de osenzualitate sfâ[ietoare [i fireasc\, molipsitoarepân\ la Dumnezeu. Dar [tiu [i azio mul]ime de iubitori necondi]iona]i ai pie -sei care tr\iesc ascultându-l mai mult tran -sa emo]ional\, contopirea sufleteasc\.Cine, scriind azi poezia metroului, mai[tie sau recunoa[te amestecul de morbi -de ]e [i sexualitate dintr-un [lag\r iconoclast,Le Poinçonneur des Lilas, cu povesteaacelui b\rbat care perfora biletele de me -trou ale pasagerilor? Sau mai ]ine mintescandalul declan[at de un alt cântec interpretatde Françoise Gall, Les Sucettes sauLollipops, din pricina jocului de limbaj [ial dublului în]eles al textului, care trimiteala bomboane [i sex oral? Str\lucirea, sim -]ul umorului, omenescul f\r\ frontiere dinEfemeridepiesele lui Serge Gainsbourg au creat [i e -liberat un fel de a fi în muzic\ [i poezie,prin cuvinte, gesturi [i autoironie, pe careîl recunosc în multe valuri de poe]i carepoate c\ nici nu [tiu din cine se trag, fiindmult mai palizi adesea. Muzica lui progresiv\a intrat în poezie, orga de lumini a a -tâtor stiluri, ritmul, dezinvoltura [i dezinhi -barea lor, fie c\ e vorba de balad\ sau jazz,de yé-yé [i pop, pop art, erotic pop, spa -ce age pop, progressive pop, psychedelic,nemaivorbind de reggae, de rock and roll,de bosa nova, de mar[uri, c\ci nu trebuieuitat albumul în stil reggae Aux armes etcaetera, de care s-a legat un alt scandal pro -vocat [i de reac]ia veteranilor din R\zboiulde Independen]\ al Algeriei, stins dup\ ceSerge Gainsbourg a cump\rat manuscri sulLa Marseillaise. Câte albume, tot atâteascandaluri [i apostazii, de la Histoire de Me -lody Nelson, cu Gainsbourg pe post de na -rator al experien]elor unei Lolite, la RockAround the Bunker, având ca subiect Ho -locaustul nazist. A urmat L’ homme à têtede chou sau Cabbage-Head Man, cum autra dus englezii [i americanii, un autopor tretà la Archimboldo al lui Serge, ce-[i ia în r\s -p\r urechile uria[e [i cl\p\uge, ca ni[ te foide varz\. Omul cu cap de varz\, scris în stilrock, demonstreaz\ un har componis tic remarcabil,cu toate faldurile lui orchestrale [iarabescul ritmic. {i apoi Ecce Ho mo, un soide Faust în care Serge Gains bourg ni se în -f\]i[eaz\ sub porecla Gainsbarre, flutu rândîn fa]a auditoriului pe Mister Hyde sau dia -volul [i disarmonicul ce-l cotropesc.La moartea lui, în urma unui infarct, lafunerariile care au adunat tot Parisul [i nunumai, a venit pre[edintele Fran]ei, FrancoisMitterand, care nu s-a sfiit s\-l numeas -c\ pe Serge Gainsbourg notre Baudelaire,notre Apollinaire, considerând c\ tot ce -ea ce a scris [i cântat Gainsbourg este art\.Plimbându-m\ cu Constantin Tacou peRue de Verneuil, prin Saint Germain dePrès, înspre celebra sa editur\, Editions del’Herne, mi-a ar\tat casa lui Serge Gainsbourg,care mai tr\ia în 1990, cu gardulînalt, plin de graffiti [i flori desenate infantil,uria[e.Citesc poeziile ce se scriu în Româniade dou\ decenii, de când ne-am proclamatliberi. Mi se spune c\ Angela Marinescu sedeclar\ poet\ comunist\. Cei de la Ia[i î[imai amintesc ce cutremur a declan[at prin -tre activi[tii de partid la un Colocviu undeam fost t\iat\ din pornire de pe list\.Descop\r un fel de a scrie poezie, devenitaproape STAS, descins din Allen sauSerge, cine mai bag\ de seam\. {i meto -da descris\ de Allen transformat\ în prêtà porter, aproape în uniform\. To]i par s\fi uitat c\ fiecare din cei doi au fost în felullor un soi de Sfântul Gheorghe al ge ne ra -]iei Beat luptând cu balaurul cenzuri lor detoate felurile. {i c\, odat\ b\t\lia câ[tiga t\,o imortaliz\m pe tricouri, în e misiuni detimbre [i tot soiul de gadget-uri [i suve nirekitsch.Dac\ cei doi s-ar întoar ce a c um dinmormânt în lume [i în România, ar pornialte b\t\lii, cu siguran]\. C\ci e xist\ atâtealibert\]i care ne înregimen tea z\, inclusivîn poezie, unde textul ni se ser ve[te ca no -nizat [i preambalat, pe post de fast food.broasca şi barza · broasca şiÎnsemn\ri ie[ene31