seria a treia, an III, nr. 4, aprilie 2011 - Insemnari Iesene

g\ ]ia limbii literare. Dac\ pân\ [i lingua franca are nevoie de „în -tre]inere”, cum n-ar merge înainte cele „secundare”, f\r\ a treceprin cele mai severe ateliere de revizie [i... inven]ie?Fiindc\, a[a cum spune Goethe, urna nu-i bogat\ în ]\rân\,ci doar scoas\ la lumin\, spada nu e tare în arsenal, ci doar înmâna celui care lupt\, limbajul în sine nu e nici bogat, nici s\rac,nici tare, nici slab, trebuie doar folosit.1Walter Dietze, Poesie der Humanität. Anspruch und Leistung imlyrischen Werk Johann Wolfgang Goethes (Poezia umanit\]ii. Preten ie[i realizare în opera liric\ a lui Johann Wolfgang Goethe), Aufbau Verlag,Berlin / Weimar, 1985, p. 12.2Cf. Paul Michael Lützeler, Kontinentalisierung. Das Europa der Schrift -steller (Continentalizare. Europa scriitorilor), Aistheis Verlag, Bielefeld,2007, p. 96.3Cf. William Alpha Cooper, „A Paracelsian Passage in Goethe s E -phemerides“ (Un pasaj paracelsian în Ephemerides de Goethe), în: Mo -dern language Notes, Nr. 25, 1910, p. 168 si urm.4De exemplu în scoici, ca obiecte ale naturii care dezvolt\ o ordine ge -ometric\, sim]it\ ca efect al unui spirit ordonator (spirale, cercuri); sau cris -talele, cu liniile lor geometrice [i unghiurile interioare devenite vizibile, sauculorile b\t\toare la ochi ale unor pietre [i metalele sclipitoare, sau florilecu geometricele lor corole. Cf. Klaus Vogel. Das Symbolische bei Goethe.Begriffs-„Bilder” des Scheinens (Simbolicul la Goethe. „Imagini“ conceptuale),München, Fink, 1997.5Dorothea-Michaela Noé-Rumberg, Naturgesetze als Dichtungsprinzi -pien. Goethes verborgene Poetik im Spiegel seiner Dichtungen (Legilena turii ca principii poetice. Poetica ascuns\ a lui Goethe în lumina poe -melor sale), Freiburg, Rombach Verlag, 1993, pp. 1-30.6Jost Schieren, Anschauende Urteilskraft. Methodische und philo -so phische Grundlagen von Goethes naturwissenschaftlichem Erkennen(Facultatea de judecat\ intuitiv\. Baze metodice [i filozofice ale cunoa[ -terii goetheene ca naturalist), Düsseldorf / Bonn, Parerga, 1998.7Marvin Bragg, Goethe’s conquest of the Enlightenment throughreevaluation of the nature of poetry (Goethe [i cucerirea iluminismuluiprin reevaluarea naturii poeziei), în: The South Central Bulletin. Vol. 31,no. 4 (Winter 1971), pp. 171-758Ducesa Anna Amalia de Braunschweig-Wolfenbüttel, 1739 – 1807,care administrase ducatul dup\ moartea so]ului, în perioada minoratului fiuluiKarl August, era o muzician\ des\vâr[it\, iubind arta [i literatura; în a -far\ de Goethe a atras multe personalit\]i culturale la Weimar, între careHerder, Schiller, Wieland. Printre compozi]iile ei se num\r\ singspielul petext de Goethe Erwin [i Elmire. Ettore Ghibellino, în volumul J. W. Goetheund Anna Amalia. Eine verbotene Liebe (J. W. Goethe [i Anna Amalia,o iubire interzis\), Weimar, A.J. Denkena-Verlag, 2004, a emis ipoteza,aprig dezb\tut\ de cercet\tori, c\ între duces\ [i Goethe s-ar fi înfiripat orela]ie pe care doamna von Stein, una din înso]itoarele de la curte, n-a f\cutdecât s-o acopere.9Cf. Claus Canisius, Goethe und die Musik (Goethe [i muzica), Mün -chen / Zürich, Piper, 1999, p. 90. În continuare, unele informa]ii despreGoethe ca muzician sunt preluate din acest volum (pp. 20-226).10Goethe numea atmosfera literaturii lui Gottsched: „moralitate [i plictiseal\”;Cf. J. W. Goethe, Brief an Johann Daniel Salzmann (Scrisoarec\tre Johann Daniel Salzmann), 6.3. 1773 În: Der junge Goethe (Tâ -n\ rul Goethe), ed. de Max Morris, 6 volume, Leipzig, Insel, 1909-1912,vol. III, p. 30.11Cf. Ernst Cassirer, Rousseau, Kant, Goethe. Ed. de Rainer A. Bast,Hamburg, Meiner, 1991, pp. 85-86. Vezi [i J. W. Goethe, Maximen undÎnsemn\ri ie[eneReflexionen (Maxime [i reflec]ii, HA XII, 467): „Cel c\ruia natura începes\-i dezv\luie taina ei sacr\ simte irezistibil dor de cea mai demn\ exponent\a acesteia, arta”. În egal\ m\sur\, Goethe vedea experien]a important\ nunumai pentru [tiin]\, ci [i pentru poezie, c\ci con]inutul poetic e con]inutulîntregii vie]i, în acest sens nef\când deosebire între Dichtung (poezie, cre -a]ie) [i Wahrheit (adev\r), între real [i ideal.Vanni Cuoghi:XFactor12Vezi „De la-n]elep]i [i sfin]i, în via]\” (Von heiligen Männern undvon weisen), din ciclul Xeniilor cumin]i.13Edward W. Said, Humanism and Democratic Criticism (Umanism[i criticism democratic), New York, Columbia U.P, 2004, p. 95.14Cf. Pascale Casanova, The World Republic of Letters (Republicauni versal\ a literelor), Cambridge, Mass., Harvard U. P., 2004, p. 1415Cf. Hartmut Haberland, „Ownership and maintainance of a langua gein transnational use: should we leave our lingua franca alone?”(„Apropri -e re [i între]inere a unei limbi folosite transna]ional”), in Beyza Björkman(ed.), The pragmatics of English as a lingua franca in the internationaluniversity (Pragmatica limbii engleze ca lingua franca în universit\]ileinterna]ionale), Journal of Pragmatics, 2010, pp. 1-31).delicatese culturale ∙ delicate49