seria a treia, an III, nr. 4, aprilie 2011 - Insemnari Iesene

tinieni. Se pare c\ popu la -]ia acelor melea guri nu [i-apierdut interesul pentru lec -tur\, iar ora[ul însu[i are opolitic\ de car te pasionat\,sus]inut\ de cititori vorace.Dac\ literatura sud-a me -rican\ e mai cu noscut\ pu -blicului românesc, [i înc\de câteva decenii bune, ceanordic\ a fost pâ n\ de cu -rând una de ni[\, care a ex -plodat în ultimii ani, dus\pe vârful valului de succesulnea[teptat al trilogiei Millenium,a lui Stieg Lars son(publicat\ postum, în tre2005 [i 2008, dup\ ce autorula murit su bit în urmaunei crize cardiace), ecra -ni za rea aducându-i în scurttimp recunoa[ te rea mondi -al\. Sp\rg\torul de ghea]\suedez a antrenat în siajuls\u o serie de autori scandi -navi ce exceleaz\ îndeo -sebi în subgenuri ca thriller,poli]ist, sau roman «negru»,pre cum cele ale lui HenningMankell, vându te dejaîn zeci de milioane de exemplareîn întreaga lume,acesta fiind de fapt [i invitatulde onoare al Salonuluide la Paris. Nu mai pu - Vanni Cuoghi:]in admirat\ e [i tân\ra fin -lande z\ Sofi Oksanen, care a ob]inut anultrecut premiul Femina pentru cel mai bunro man str\in (Purge, ed. Stock).E un adev\rat fenomen, de dat\ recen -t\, dar nu mai pu]in intens, acest vânt t\ -ios venit din Nordul polar s\ împrosp\teze[i s\ tonifice literele franceze, [i nu numai,fenomen care face furori prin ]\rile nor -di ce de vreo 40 de ani, dar pe care miezulEuropei abia a început s\-l descopere. E -di torii, traduc\torii, librarii se întrec în ag\si [i lansa pe pia]\ cele mai atr\g\toareÎnsemn\ri ie[enetitluri din domeniu. De fapt, prin ce difer\o asemenea nara]iune scandinav\ de celelalte?Unul din librarii de la Gibert Josephconsider\ c\ stilul «e destul de diferit dethriller-ele franceze sau americane, e multmai a[ezat [i mai ales amestec\ genurile:analiz\ politic\, economic\, social\ [i ade -v\rat\ anchet\ de roman poli]ist». {i o for -m\ aparte de autoironie «na]ional\», a[ a -d\uga, îndeosebi la islandezul Arnaldur Indridason(un fel de Amélie Nothomb arctic,care scoate câte un roman pe an înce pândcu 1997), dar [i la suede zulBjorn Larsson, care ia pes -te picior aceast\ nou\ vo -g\ occidental\, intitulându-[i ultimul text Poe]ii mor]inu scriu romane poli]is te.Va fi probabil [i acesta unfenomen de mo d\, ca thril -ler-ul ezoteric à la DanBrown. Sau nu...Secretul acestor bestseller-uri?Depei za rea, desigur,un anume fel de exo -tism (!) pe care îl degaj\ fri -gul, izolarea, însingura reanordic\, [i care declan [ea -z\ resorturi neexplora te aleimaginarului. O curio zita teprivitoare la ceea ce se petrece„acolo sus“, în vârfullumii, dar care se îm bin\ re -pede [i cu pl\cerea des co -peririi unor ]inu turi, socie -t\]i [i mentalit\]i pli ne deumbre [i lumini speciale.Din nou, aceea[i sl\biciune[i comodi tate carene face adesea s\ împin -gem în tr-un singur sertarlucruri de forme, culori [im\rimi diferite, în baza u -nei origini comune, ne determin\[i acum s\ vorbimde „literatura Nordului“, e -tichet\ pe care to]i cei pre -zen]i la Salonul c\r]ii de laParis au recuzat-o cu vehemen]\, înlocu in -d-o cu sin tagma „literaturi nordice“. Nuexist\, afir m\ ei, unitate de limb\, nici deloc în scrierile lor, peisajul scandinav ad\ -postind di ferite idiomuri [i genuri. Diversi -tate, prin urmare, [i nu unitate. Verva a -cestor texte, aten]ia rafinat\ acordat\ intrigii[i construc ]iei personajelor, aproapeclasic\, trimit cu gîndul la poezia scaldic\,în care islandezii [i norvegienii sunt mae[ -tri [i care, în opi nia speciali[tilor, a r\maspân\ ast\zi po e zia cea mai sofisticat\ [iA-[i schimba p\rul57